Justitia rusa a respins ieri solicitarea referitoare la eliberarea fostului presedinte al companiei petroliere Iukos, Mihail Hodorkovski. Cererea de eliberare a fost analizata cu usile inchise. Avocatii miliardarului rus nu au exclus posibilitatea de a face apel impotriva deciziei la Curtea Suprema si la Curtea Europeana a drepturilor omului. Hodorkovski a participat la audieri prin videoconferinta.
Prin aceasta masura, procurorii au ratat sansa sa contracareze criticile aduse pentru comportamentul lor. Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, le-a luat apararea, in ciuda dezaprobarii venite din partea oamenilor politici si de afaceri rusi si straini pentru abuzurile de ordin procedural ale acestui caz.
Saptamana trecuta, Hodorkovski a demisionat din functia de director executiv al companiei Iukos, analistii politici interpretand aceasta decizie drept o incercare de a calma conflictul care lua din ce in ce mai multa amploare.
De la arestarea sa in urma cu doua saptamani, Hodorkovski a fost inchis intr-un centru de detentie din Moscova, fiind acuzat de frauda si evaziune fiscala in valoare de un miliard de dolari.
Acum doua zile, procurorii au extins investigatiile in regiunea Evenkiinski, din nordul Rusiei, unde grupul petrolier are interese semnificative. Tot aici, un tribunal a decis in urma cu doua saptamani anularea alegerii in Camera superioara a Parlamentului a lui Vasili Sahnosvki, un alt director si actionar al Iukos acuzat de frauda si evaziune fiscala, si ridicarea imunitatii sale.
Se pare ca avocatii comerciali se pregatesc sa faca apel impotriva deciziei autoritatilor de a bloca 40% din actiunile Iukos, care au legatura cu Hodorkovski si partenerii sai cheie. Menatep, grupul prin care Hodorkovski detinea actiunile, a negat ca inca mai detine aceste actiuni si a cerut eliberarea lor.
Aceste ultime evenimente au loc pe fondul eforturilor lui Putin de a arunca o lumina pozitiva asupra summitului de la Roma, la care au participat Rusia si Uniunea Europeana. La aceasta intalnire, presedintele rus a fost criticat pentru felul in care s-a desfasurat ancheta asupra Iukos. Pe de alta parte, Igor Ivanov, ministrul de externe al Rusiei, a respins orice implicare a altor state in afacerea Iukos, pe care o considera o problema interna. El nu a dat prea multa atentie nici criticilor venite din partea Casei Albe, spunand ca afirmatiile par a fi facute in timpul Razboiului Rece.
Afacerea Iukos: o lovitura naucitoare
In timpul ultimei sale vizite la Washington, cu putin timp inainte de arestarea sa, Hodorkovski a vorbit despre prietenii sai americani. "Multi dintre investitorii in grupul Iukos sunt americani. Nu pot spune ca parerile lor nu conteaza pentru mine", a declarat el cu ocazia unei intalniri cu reprezentantii organizatiei Canergie Endowment for International Peace.
Se pare ca acesti prieteni, inclusiv cei din guvernul american, nu au avut o influenta semnificativa asupra evenimentelor din Rusia. Asociatii din Washington sunt foarte dezamagiti ca, in ciuda misiunii asumate de George W. Bush, presedintele SUA, de a aduce democratia in cat mai multe tari de pe glob, administratia acestuia nu a reusit sa impiedice alunecarea Rusiei pe panta autocratiei.
"O lovitura naucitoare": asa a numit un oficial al Casei Albe evenimentele recente din Rusia. Totusi, nici Bush, nici Condolezza Rice, consilierul Casei Albe pentru probleme de securitate nationala, nu si-au spus deschis parerea.
Bruce Jackson, un republican care conduce Proiectul pentru Democratii in Tranzitie, vrea sa vada ca se ia atitudine, ca se face ceva. Impreuna cu Richard Perle, consilierul Pentagonului, au cerut ca Grupul celo opt (G8) sa redevina Grupul celor sapte, prin excluderea lui Vladimir Putin de la urmatorul summit.
"Este clar de ce ne amestecam in politica interna a Rusiei", a declarat Jackson, avertizand ca SUA face prea multe "compromisuri oribile" in ceea ce priveste politica sa externa.
Caritatea lui Hodorkovski
Spre deosebire de alti oligarhi rusi, care au cheltuit sume impresionante pe sport si cultura, Hodorkovski a avut o alta strategie. Fundatia sa de caritate, Rusia Deschisa, a fost infiintata dupa modelul organizatiei lui George Soros, Open Society, care a sustinut dezvoltarea societatii civile in statele foste comuniste.
Henry Kissinger, fost secretar de stat si consilier al administratiei Bush, este membru al consiliului de administratie al fundatiei Rusia Deschisa. Anul trecut, un grup de oficiali americani au sarbatorit acordarea unei contributii de un milion de dolari Librariei Congresului. Cu aceeasi ocazie, organizatia Canergie Endowment a primit 500.000 de dolari.
Ironia este ca Hodorkovski planuieste de asemenea sa cheltuiasca in jur de 10 milioane de dolari pentru promovarea reformelor in sistemul juridic al Rusiei. anca.stoicescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
