Băncile centrale trec printr-un moment de introspecţie în condiţiile în care acestea se luptă să-şi crească popularitatea după criza financiară mondială, iar acest exerciţiu ar putea schimba în ultimă instanţă modul în care acestea operează, scrie CNBC.
Banca Centrală Europeană găzduieşte primul său „eveniment de ascultare“ în Bruxelles luna viitoare. Preşedinta Christine Lagarde urmează să discute cu cetăţenii europeni rolul băncii centrale în UE. Dar BCE nu este prima mare bancă centrală care organizează astfel de evenimente. Banca centrală americană (Fed) a anunţat la sfârşitul anului 2018 că-şi va revizui activitatea, proces ce a inclus mai multe evenimente „Fed-ul ascultă“ în ţară. Rezultatele urmează a fi făcute publice în prima jumătate a acestui an.
„BCE pur şi simplu imită Fed-ul, iar ambele bănci organizează consultări publice dintr-un motiv de nesiguranţă în condiţiile în care instrumentele acestora par să-şi fi pierdut eficienţa“, spune Daniel Gros, director al think tank-ului belgian CEPS.
Cele două bănci centrale au suferit schimbări uriaşe după criza financiară. Acestea au fost obligate să-şi extindă bilanţurile şi să anunţe măsuri neconvenţionale pentru susţinerea economiilor. Acum, comunitatea financiară internaţională se întreabă dacă acestea au atins limita.
Fondul Monetar Internaţional declara recent că „temerile privind activităţile extinse ale băncilor centrale au generat scepticism privitor la necesitatea sau gradul potrivit de independenţă al băncilor centrale“. În acelaşi timp, publicul general nu pare să fie conştient de munca făcută de aceste instituţii.
Noua atitudine s-a născut „din conştientizarea faptului că în timpul şi după criză, băncile şi-au atins limitele puterii şi responsabilităţilor şi trebuie să demonstreze că deşi au intrat pe teren nou rămân fidele principalei lor misiuni“, arată Francesco Papadia, de la think tank-ul Bruegel.
Recent, preşedinta BCE Christine Lagarde declara că obiectivul acestor evenimente publice este de a „învăţa direct de la organizaţiile societăţii civile şi oameni ce contează cel mai mult pentru ei, fie că este vorba despre creşterea chiriilor şi preţurilor locuinţelor, sau nesiguranţa locurilor de muncă sau schimbările climatice“.
Întrebarea este dacă aceste eforturi de comunicare vor schimba modul de operare al băncilor centrale.
Potrivit lui Florian Hense, de la Berenberg, BCE ar putea decide să modifice modul în care calculează preţurile şi, sau să-şi adapteze ţinta de inflaţie.
„Este greu de imaginat că nu se va schimba nimic“, spune Erik Jones, profesor la Johns Hopkins University, avertizând în acelaşi timp că orice potenţiale schimbări nu vor fi probabil dramatice.
