Business Internaţional

Măsurile de plafonare a preţurilor eşuează în cele două ţări din UE care le-au aplicat: Croaţia şi Ungaria

Măsurile de plafonare a preţurilor eşuează în cele...

Autor: Catalina Apostoiu

24.03.2023, 00:06 389

Aceeaşi boală, tratamente di­fe­rite. Inflaţia afectează puternic în­trea­ga Uniune Europeană, iar guver­nele blo­cului optează pentru măsuri diferi­te în încercarea de a reduce în special preţurile alimentelor de bază. În acest context, dezbaterile privind măsurile de plafonare a preţurilor au luat am­ploare pe continentul euro­pean, potri­vit publicaţiei spaniole El Mundo. 

Doar două ţări membre ale UE au introdus plafonări de preţuri pentru alimente: Croaţia şi Ungaria.

Iar, din datele publicate de Euro­stat, totul indică faptul că această mă­sură a eşuat în principalul său obiec­tiv, de a ieftini coşul de cumpărături de bază: inflaţia alimentară din Croa­ţia a avansat cu 19,7% în perioada ianuarie 2022 - ianuarie 2023, situân­du-se cu doar un punct sub creşterea medie înregistrată în aceeaşi perioa­dă de grupul ţărilor europene. În cazul Ungariei, aceasta a urcat cu nu mai puţin de 62,4%. Acest lucru este reflectat într-un studiu pregătit de PwC pentru Aso­ciaţia Producători­lor şi Distribuito­rilor Aeoc, care ara­tă cum inflaţia alimentară continuă să fie deosebit de ridicată în ambele ţări în pofida plafonării unor ali­men­te de bază.

Uleiul de floarea-soarelui poate fi comercializat în Croaţia la un preţ de maximum 2,12 euro pe litru, lap­te­le la 0,98 euro şi făina la 0,80 euro. În­tre timp, în Ungaria supermarke­turi­le sunt obligate să limiteze preţurile za­hă­rului, uleiului de floarea-soare­lui, laptelui, pieptului de pui şi pulpei de porc. Totuşi, Hungary Today co­men­­tează că cifrele autoarei articolu­lui din ziarul spaniol, Cristina Alonso, par să fie semnificativ mai mari. Da­tele Biroului Naţional de Statistică al Ungariei, KSH, indică o inflaţie de 44,8% pentru decembrie 2022, şi nu de 62,4% cum indică jurna­lis­ta spa­niolă, scrie publicaţia maghiară.

Totuşi, adaugă aceasta, inflaţia alimentară de aproape 50% este mult mai ridicată decât media UE pentru aceeaşi perioadă.

De asemenea, factorul decisiv când vine vorba de produsele alimentare nu este preţul listat, ci accesibilitatea acestora în lumea reală, subliniază Hungary Today.

Cifrele privind inflaţia în sine spun foarte puţine despre economia unei ţări fără a lua în considerare şi alte date, în special ar fi cele legate de venituri. Cifrele oficiale maghiare indică o creştere de 2,6% a salariilor reale, unică în regiune, unde salariile reale au scăzut în 2022, scrie Hungary Today.

Guvernul maghiar va menţine toate măsurile care servesc la combaterea inflaţiei, a anunţat recent Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, potrivit Portfolio. Reducerile la utilităţi şi limitele de preţ vor fi menţinute până când inflaţia va scădea considerabil. Inflaţia de o singură cifră este aşteptată până la sfârşitul anului.

Niciun alt guvern nu a mai impus plafonări de preţuri, notează El Mundo. Spaniolii au redus TVA la unele alimente de bază şi au lansat un pachet de măsuri pentru combaterea inflaţiei, însă fără rezultat.

Din rândul guvernelor europene, cel francez a investit cel mai mult în combaterea inflaţiei, până la 20 de miliarde de euro. Pe locul doi se află guvernul german cu 12 miliarde, iar pe trei cel spaniol cu 10 miliarde.

Portugalia, Grecia şi Italia au cheltuit cel mai puţin: 725, 650 şi respectiv 500 milioane de euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO