Business Internaţional

Motorul cresterii economice a Ungariei nu mai este consumul, ci exportul

16.12.2005, 10:51 28

Investitiile straine au avut in ultimii ani un nivel destul de ridicat, iar cererea pentru angajati cu studii superioare a crescut.

In luna octombrie, perioada destul de grea pentru Ungaria datorita problemelor din domeniul fiscal, guvernul a avut si un motiv de bucurie. Hankook, producatorul sud- coreean de anvelope, a declarat ca a ales Ungaria ca locatie pentru construirea unei fabrici, prima detinuta de companie in Uniunea Europeana, informeaza Financial Times.

Hankook a declarat ca va face o investitie de 528 milioane de euro (627 milioane de dolari) in Ungaria si va crea aproximativ 1.500 de locuri de munca in Dunaujvaros, oras aflat pe fluviul Dunarea, la o distanta de 65 de km sud de Budapesta. Ministrul economiei, Janos Koka, considera aceasta intelegere drept "afacerea deceniului".

Acest anunt are rolul de a reaminti faptul ca, cu toate ca deficitul bugetar este din ce in ce mai mare si cresc ingrijorarile legate de pierderea competitivitatii Ungariei pe plan regional, economia continua sa aiba un parcurs pozitiv si sa atraga investitii straine din ce in ce mai mari.

Mare parte a economistilor preconizeaza pentru anul acesta, dar si pentru anul viitor o crestere economica situata in jurul valorii de 4 %, in comparatie cu cresterea economica a tarilor membre ale UE, crestere ce se situeaza la 2 %. Productia industriala a crescut in anul 2004 cu 7,4 procente, iar anul acesta se preconizeaza o crestere a acesteia de 7 %.

Cel mai important lucru este faptul ca factorii care au contribuit cel mai mult la revigorarea economica s-au modificat in ultimii 2 - 3 ani. Consumul privat, responsabil pentru mare parte a cresterii economiei Ungariei din anii 2001 si 2002, a cedat locul de cel mai important motor al cresterii economice in favoarea exporturilor si investitiilor. Acest an este primul din 2000 in care cresterea PIB este mai mare decat cresterea consumului. Pentru o economie putin puternica precum cea a Ungariei, cu un nivel al deficitului comercial destul de ridicat, acest lucru este foarte important.

Conform unor date furnizate de ministerul economiei, de la inceputul anului 2004, 29 mari investitori straini au adus in Ungaria un capital de 2,7 miliarde de euro (3,2 miliarde de dolari) si au creat peste 14.000 de noi locuri de munca.

Exporturile au crescut in 2004 cu 15,3 procente, iar anul acesta se asteapta o crestere cu aproape 10 %. "Am observat ca exporturile si investitiile au condus cresterea economica a tarii", a declarat Gyorgy Suranyi, fost guvernator al bancii centrale a Ungariei si actual director al departamentului de operatiuni in Europa Centrala al grupului bancar Intesa BCI.

Ca urmare a disparitiei locurilor de munca oferite muncitorilor necalificati datorata cresterilor salariale, pe piata a aparut nevoia de angajati cu studii superioare. In prezent, in Ungaria exista o cerere foarte mare pentru ingineri si programatori. De asemenea companiile se lupta pentru a angaja tineri competenti in domenii precum finante, resurse umane si relatii cu publicul, ca urmare a aparitiei in regiune a companiilor multinationale.

Salariile brute lunare in 2004 au avut in Ungaria o medie de 580 de euro (690 de dolari), comparativ cu 530 de euro (630 de dolari) in Cehia si 500 de euro (594 de dolari) in Polonia. Dar si productivitatea a crescut de asemenea. Masurata cu ajutorul costului unitar al muncii, Koka a declarat ca Ungaria detine forta de munca mai competitiva decat tari precum Cehia sau Polonia.

Dar, cu toate ca Ungaria urca pe scara valorii, cateva probleme grave ce ameninta cresterea economica pe termen lung au aparut deja. Multe dintre acestea sunt concentrate asupra fortei de munca, in special asupra lipsei de flexibilitate a acesteia, dar si a nivelului scazut de cunostinte al populatiei. Conform lui Lajos Bokros, fost ministru de finante al Ungariei, in prezent profesor la Universitatea Central Europeana de la Budapesta, Ungaria inca mai are un avantaj competitiv destul de ridicat in sectoarele importante ale economiei. Dar acesta pune sub semnul intrebarii potentialul Ungariei de a atrage noi investitii. "Nu este o problema de stabilitate economica sau a sistemului de taxe si impozite", a declarat acesta. "Depinde de numarul de angajati cu cunostinte solide in domeniu. Avem forta de munca din abundenta dar nu acelasi lucru pot spune si despre muncitorii cu studii superioare", a mai afirmat acesta.

Directorii de companii confirma aceste lucruri. Cei care aplica pentru un loc de munca sunt multi, dar problema este ca putini dintre acestia au cunostinte temeinice intr-un domeniu. Peter Kinczel, proprietarul unei fabrici producatoare de seringi pozitionata in partea de nord-est a Ungariei, declara ca sunt multi aspiranti pentru noile posturi, dar locurile de munca din domeniul tehnic, unde este nevoie de oameni cu cunostinte solide in domeniu, sunt foarte greu de acoperit.

"Este o criza, este adevarat", a declarat Les Nemethy, presedintele Camerei de Comert americane din Ungaria. Aceasta institutie a publicat recent un memoriu legat de educatie, conform caruia sfatuieste guvernul sa creasca nivelul de educatie al tinerilor in conformitate cu noile cerinte aparute pe piata, cu precadere in domeniul tehnic si lingvistic.

Dar o problema este si deficitul bugetar destul de ridicat al Ungariei, care de curand a condus la o disputa cu Comisia Europeana. Bruxellesul ameninta cu faptul ca va stopa acordarea fondurilor pentru dezvoltare daca Budapesta nu va reusi sa atinga nivelul tinta al deficitului pe anul acesta, nivel ce reprezinta 6,1 procente din PIB. Nivelul a crescut de la 3,7 % ca urmare a refuzului Uniunii Europene de a permite finantarea constructiei de autostrazi din surse extrabugetare.

De fapt nivelul real al deficitului va fi de aproape 8 procente din PIB si nu sunt sanse mari sa scada anul viitor datorita alegerilor parlamentare ce vor avea loc in primavara anului viitor. Impactul pe termen scurt va fi pe doua fronturi: pe planul armonizarii cu Uniunea Europeana unde deficitul bugetar are o valoare de aproape 3 puncte procentuale si cresterea ingrijorarii investitorilor in obligatiuni de stat.

Din moment ce marea majoritate a investitorilor sunt straini, aportul lor banesc face ca forintul, moneda nationala a Ungariei, sa fie vulnerabila la posibilele fluctuatii de pe piata. In plus, nivelul ridicat al imprumuturilor de stat si cresterea valorii primelor cerute de investitori au dus la cresterea pretului creditului, lucru care afecteaza cel mai mult persoanele fizice si companiile mici ce nu pot face imprumuturi in strainatate. Solutia optima pentru a trece de aceasta criza este o scadere a cheltuielilor publice. Dar Ungaria a ajuns la un punct la care cheltuielile anuale sunt limitate. Sanatatea, educatia, sistemul de pensii si cheltuielile pentru administratia publica domina cheltuielile bugetare.

Conform tuturor datelor publicate de autoritati, aceste domenii furnizeaza servicii de proasta calitate si sunt mari consumatoare de fonduri banesti. Drept urmare, o reforma reala necesita o reorganizare radicala a acestor domenii. Dintre aceste domenii, in ultimul deceniu, numai sistemul de pensii a suferit o importanta modificare structurala.

Potentialii investitori asteapta acum sa vada daca viitorul guvern vine cu un plan serios de reformare. Daca pana la mijlocul anului viitor economia Ungariei nu se schimba in bine, forintul ar putea suferi o cadere ca urmare a retragerii unor investitori. Dar daca nici viitorul guvern nu va lua masuri de imbunatatire a educatiei sau a sistemului de sanatate, problemele legate de forta de munca se vor adanci. Daca educatia are o legatura certa cu forta de munca si sistemul de sanatate are un impact destul de insemnat asupra acesteia.

Ungaria are un nivel destul de mare al persoanelor aflate in incapacitate de munca, acest lucru datorat in parte si veniturilor destul de generoase de care au parte cei ce s-au retras din campul muncii.

Dar si sistemul de sanatate are un rol negativ ce afecteaza cresterea economica, in special sistemul medical preventiv. "Lipsa accesului complet la serviciile publice si proasta calitate a acestora sunt cauze ale incetinirii cresterii economice", a declarat Bokros.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO