Prima bancă a SUA este pe cale să devină muzeu. O propunere de reabilitare a First Bank of the United States şi de transformare a acesteia în muzeu interactiv în centrul Philadelphiei a trecut de cel mai mare obstacol, INHP anunţând recent că a obţinut finanţare federală de 22,2 milioane dolari pentru deschiderea site-ului pentru public, scrie Bloomberg.
Banca a reprezentat o parte centrală a viziunii secretarului trezoreriei Alexander Hamilton de creare a unui sistem financiar naţional care să aducă împreună economiile celor 13 state nou independente.
Aceasta a devenit o sursă majoră de credit, ajutând la stabilizarea economiei în timpul panicii financiare din 1792. Se doreşte ca muzeul First Bank să fie deschis până la aniversarea a 250 de ani de la înfiinţarea SUA, în 2026.
Anunţul vine în condiţiile în care în prezent sectorul bancar american se află sub presiune crescândă în contextul creşterii dobânzilor, pierderilor legate de sectorul imobiliar comercial şi întăririi supervizării.
Forţele care au declanşat criza bancară regională în martie sunt încă active. Creşterea dobânzilor va adânci pierderile legate de titlurile financiare deţinute de bănci şi va motiva deponenţii să-şi retragă banii din conturi, punând sub presiune principala sursă de bani a băncilor. Pierderile legate de creditele acordate sectorului imobiliar comercial şi altor credite de-abia încep să iasă la suprafaţă, iar autorităţile îşi vor întoarce atenţia asupra băncilor de dimensiuni medii.
Ceea ce va urma va fi probabil cea mai semnificativă transformare a peisajului bancar american de la criza financiară din 2008. Multe dintre cele 4.672 de bănci ale SUA vor fi forţate în braţele unor bănci mai puternice în următorii ani, fie de forţe ale pieţei sau autorităţi, au declarat o serie de executivi, consultanţi şi bancheri de investiţii pentru CNBC.
Băncile caută deja să vândă din active şi divizii pentru a-şi creşte capitalul, însă investitorii instituţionali stau deoparte.
Potrivit CEO-ului Lazard Peter Orszag, „calmul fals“ din ultima vreme ar putea dispărea brusc odată cu publicarea de către bănci a rezultatelor pe trimestrul doi.
Pentru a contracara durerea viitoare, băncile americane pun de asemenea mai mulţi bani deoparte, notează qz.com.
Din 2020, defaulturile legate de credite au fost reduse, în parte graţie stimulentelor din pandemie şi altor scheme guvernamentale de susţinere. Însă băncile încep acum să resimtă impactul creşterii dobânzilor şi inflaţiei asupra debitorilor.
În acelaşi timp, cele mai mari dintre băncile americane s-ar putea confrunta cu cerinţe de capital sporite.
Vicepreşedintele Fed pentru supraveghere Michael Barr a anunţat că intenţionează să lanseze multiple iniţiative legislative care ar putea obliga băncile mai mari cu active de peste 100 miliarde de dolari să deţină rezerve mai mari, arătând că turbulenţele recente din sectorul bancar au evidenţiat nevoia creşterii rezilienţei acestuia, potrivit Reuters.
Cel mai mare lobby din sectorul bancar american a anunţat că se va opune oricăror propuneri pe care le consideră inutile şi nocive din punct de vedere economic.
