Întreruperile de pe lanţurile de aprovizionare internaţionale testează până la limită rezistenţa industriei globalizate şi bazată pe importuri de materii prime şi exporturi de produse a Germaniei. Mai toate companiile germane se plâng de penuria de forţă de muncă de acasă, deşi ţara lor este cea mai populată din Europa şi permisivă cu imigranţii.
Acum, preţurile energiei s-au dublat în doar două luni. Electricitatea s-a scumpit de şase ori într-un an. Dependenţa de gazele ruseşti lasă fără materie primă o mare parte din industria chimică, iar autorităţile sunt puse să aleagă între confortul populaţiei şi continuitate în producţia industrială. Nu este exclus ca la iarnă gazele să fie raţionalizate.
În Ungaria, pe pe de altă parte, guvernul oferă investitorilor străini, în special germani, tot ce au nevoie pentru a-şi construi fabrici şi baze logistice. O bună parte din salariile oferite de străini sunt puternic subvenţionate de statul maghiar, care de un deceniu are ca prioritate crearea de locuri de muncă.
Gazele ruseşti se găsesc încă din abundenţă. Toţii marii constructori auto germani s-au extins prin uzine acolo şi continuă să crească în Ungaria. De ce n-ar face mai multe companii aşa?
Nucleul industrial al Europei, Germania, s-ar putea confrunta cu un exod al fabricilor în condiţiile în care producătorii din industria pieselor şi componentelor auto, chimică şi a oţelului se chinuie să atenueze şocurile preţurilor în continuă creştere, scrie Bloomberg.
Acelaşi avertisment l-a dat şi Deutsche Welle. Financial Times arată cum Germania s-a transformat din locomotiva ecomomică a Europei în veriga slabă - modelul economic dependent de exporturi şi cu industrii intregi dependente de gazele altora este lovit de serii după serii de şocuri externe.
Economia a stagnat în trimestrul doi şi se îndreaptă spre recesiune. „Inflaţia la energie este mult mai dureroasă aici decât în altă parte“, spune pentru Bloomberg Ralf Stoffels, CEO al of BIW Isolierstoffe GmbH, producător de componente din silicon pentru autovehicule, avioane, sateliţi şi electrocasnice.
„Mă tem că urmează o dezindustrializare graduală a economiei germane.“ BIW Isolierstoffe este un reprezentant al celebrei clase de firme cunoscute ca mittelstand, afaceri medii, adesea de familie, care au devenit coloana vertebrală a industriei germane.
Au apărut deja semne că poziţia industriei germane în lume scade. În primele şase luni ale acestui an, importurile de chimicale au urcat în cantitate cu 27%, potrivit datelor oficiale. În acelaşi timp, producţia de chimicale a scăzut cu 8%.
O creştere prelungită a costurilor cu energia ar putea modifica peisajul economic al continentului, spune Simone Tagliapietra, expert la institutul Bruegel. „Unele industrii se vor confrunta cu presiuni enorme şi va trebui să regândească strategia de producţie în Europa.“
Ministrul german al economiei Christian Lindner a descris perspectivele economice ale ţării sale drept „fragile“, notează FT. „Dar ceea ce este cel mai îngrijorător este cât de mult este răspândită slăbiciunea în economie“, spune Clemens Fuest, economist celebru şi şeful institutului Ifo.
O analiză a acestuia a găsit că 73% din companii se confruntă cu penurii de materii prime şi componente, problema fiind mai acută în producţia de electronice, utilaje şi automobile. Moralul investitorilor scade, vânzările de retail s-au prăbuşit, semn că infaţia a lovit şi încrederea consumatorilor. Gazele, sau teama că acestea nu vor mai fi, paralizează companiile, scrie Deutsche Welle.
Toate aceste probleme pot încuraja părţi din industria germană să-şi mute producţia în alte ţări, unde energia este mai ieftină şi produsă pe plan local. Poate nu chiar în Ungaria, unde drumul este totuşi deja deschis. În orice caz, se întrevăd schimbări semnificative în structura economiei germane.
