♦ În perioada ianuarie-noiembrie, în Ungaria s-au născut circa 78.580 copii, cu 3% mai puţini decât anul trecut ♦ În acelaşi timp, 114.950 de persoane au murit, cu 7% mai puţine. Numărul de căsătorii s-a redus cu 22%.
Ungaria trece printr-o criză economică prelungită, a reuşit cu greu să domolească cea mai mare inflaţie din Europa, iar dobânzile sunt în continuare uriaşe. Aceste lucruri ar justifica de ce locuitorii ţării fac din ce în ce mai puţini copii, iar cuplurile sunt mai reţinute în a-şi uni destinele. Pe de altă parte, în ultimii ani guvernul de la Budapesta a făcut eforturi fără precedent de a spori natalitatea şi încuraja formarea de familii. Rezultatele arată un eşec. Populaţia Ungariei scade. Tendinţele demografice, în condiţiile actuale, sunt de neînfrânt.
Dar aceeaşi criză demografică loveşte şi Polonia. În septembrie, declinul anualizat al numărului de naşteri a trecut peste pragul de 10% pentru prima dată de când se fac astfel de măsurători statistice. În 2022, numărul naşterilor scăzuse deja la cel mai mic nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial, iar numărul deceselor l-a depăşit pe cel al naşterilor pentru al zecelea an consecutiv. Populaţia Poloniei îmbătrâneşte şi scade.
Aceste direcţii demografice au efecte în economie şi, dacă ceva nu se schimbă, impactul lor va fi din ce în ce mai puternic. Spre exemplu, se estimează că populaţia în vârstă de muncă se va micşora cu aproape o treime până în 2060. O soluţie ar fi ca Polonia, cea mai mare economie din regiune, să-şi diversifice sursele din care importă muncitori străini, recomandă o analiză a institutului naţional de statistică polonez. Cum şi Ucraina şi Belarus, principalele ţări din care companiile poloneze primesc forţă de muncă străină, au şi ele populaţii care îmbătrânesc, va fi nevoie de migranţi din afara Europei de Est, arată studiul citat. Între timp, femeile venite din alte ţări au avut o contribuţie de 5,5% la naşterile de anul trecut din Polonia. Cea mai mare contribuţie au avut-o femeile venite din Ucraina. Cehia, considerată cea mai matură economie din regiune, pare să fi înfrânt tendinţele demografice. Populaţia a crescut cu 54.700 de persoane în primele nouă luni ale acestui an, la 10,88 de milioane. Însă creşterea reflectă mai ales importul de populaţie străină. Şi în Cehia mai mulţi oameni au murit decât s-au născut în această perioadă, potrivit datelor Biroului Ceh de Statistică.
Numărul naşterilor a scăzut cu 11%. S-a redus, de asemenea, şi numărul de căsătorii, dar şi numărul deceselor. De la începutul anului şi până în septembrie, 116.700 de persoane străine s-au stabilit în ţară, iar 48.600 au plecat. Două treimi dintre cei care au plecat au făcut-o în septembrie, când a expirat termenul de extindere a unei vize temporare de protecţie pentru refugiaţi. Aceste persoane n-au cerut extinderea permisului. Potrivit datelor statistice oficiale, Cehia are un spor natural negativ, cu numărul deceselor depăşindu-l pe cel al naşterilor, din 2019. Praga este un exemplu de concentrare a tendinţelor vizibile în mai toate oraşele mari est-europene. Presiunile urbane se amplifică deoarece acolo populaţia creşte. Numărul locuitorilor capitalei cehe a urcat cu 20.000, la 1,38 de milioane, în primele trei trimestre, atât mulţumită sporului natural pozitiv, cât şi migraţiei. Cea mai mare parte a noilor rezidenţi au fost oameni nou mutaţi acolo. În Polonia, institutul de statistică a avertizat că ţara a intrat într-o nouă criză demografică. A mai fost o astfel de criză în perioada 1997-2007, dar aceea a fost temporară. Cea din prezent „s-ar putea să fie mai lungă“, având în vedere tendinţele naşterilor, mortalităţii, speranţei de viaţă, migraţiei şi căsătoriilor. Polonia a ajuns în această situaţie cu toate că, deşi timp de opt ani a avut un guvern conservator cu discurs antiimigraţionist, şi-a deschis uşile pentru străini.
Chiar şi înainte de venirea valului de refugiaţi din Ucraina, nivelul imigrării era fără precedent în istoria ţării şi printre cele mai ridicate din Europa. Statul a emis în ultimii cinci ani mai multe permise de primă şedere către imigranţi din afara Uniunii Europene decât oricare alt stat membru al UE, scrie Notes from Poland. Înainte de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei se estima că în Polonia trăiesc două milioane de ucraineni. Fondul naţional de asigurări, ZUS, estimează că ţara are nevoie de până la două milioane de muncitori străini în următorul deceniu pentru menţinerea proporţiei actuale dintre populaţia în vârstă de muncă şi pensionari. Şi Cehia a mai trecut printr-o perioadă de criză demografică, din 1994 şi până 2005. În prezent, acolo muncesc 800.000 de persoane născute în străinătate, ele reprezentând 15% din forţa de muncă. Dintre acestea, 270.000 sunt ucraineni şi 200.000 sunt slovaci. Guvernul a majorat cotele de forţă de muncă importată din străintate, din afara UE, cu 20.000 pentru 2024, pentru a acoperi deficitele de muncitori. Însă angajatorii spun că nu-i destul. În construcţii, spre exemplu, deficitul de lucrători este de 60.000. Firmele de transport spun că au nevoie de aproape 30.000 de şoferi în următorul an. Sistemul de sănătate are în faţă un deficit de până la 12.000 de asistente medicale în următorul deceniu, notează Expats.cz.
