Business Internaţional

Preţurile mari ale pâinii continuă să îi înspăimânte pe consumatorii din Europa de Est, dar şi din economiile mai bogate, deşi inflaţia pare supusă, iar materiile prime s-au ieftinit

Dacă în 2019 în Ungaria cu un salariu mediu lunar puteau fi cumpărate 763 de kilograme de pâine albă sau 9.440 de chifle simple, la sfârşitul anului trecut un salariu mediu echivala cu 412 kilograme de pâine sau cu 5.588 de chifle. Aceasta înseamnă că salariul de astăzi are o putere de cumpărare mult mai mică dacă este raportat la preţul pâinii.

Dacă în 2019 în Ungaria cu un salariu mediu lunar puteau fi cumpărate 763 de kilograme de pâine albă sau 9.440 de chifle simple, la sfârşitul anului trecut un salariu mediu echivala cu 412 kilograme de pâine sau cu 5.588 de chifle. Aceasta înseamnă că salariul de astăzi are o putere de cumpărare mult mai mică dacă este raportat la preţul pâinii.

Autor: Bogdan Cojocaru

03.03.2024, 11:14 318

Inflaţia i-a terorizat pe consumatorii un­guri mai ales prin scumpirea alimen­telor. Dar inflaţia a dat considerabil înapoi faţă de nivelurile de vârf de anul trecut, însă şocul a rămas. Pâinea s-a scumpit brutal în 2023, în medie cu 35,6%, de două ori mai rapid decât evoluţia indicelui preţurilor de consum, iar creşterea preţului pâinii este cel mai dureros aspect al inflaţiei bunurilor deoarece nicio gospodărie nu este protejată, indiferent de venituri, comentează Portfolio.hu, una din principalele surse de ştiri şi analize economice din Ungaria.

În ultimul deceniu, preţul unei banale chifle a crescut de trei ori, mai accelerat în ultimii trei ani, când costurile cu achiziţionarea făinii de către brutării au explodat. În Polonia, scrie presa locală, pâinea costă acum de două ori mai mult decât în 2015 şi nu se ieftineşte, cu toate că materia primă este mai ieftină, preţul energiei este îngheţat, iar guvernul nu mai aplică TVA la alimentele de bază.

Pot spera polonezii că în 2024 preţurile pâinii vor începe în sfârşit să scadă? La fel se întreabă şi presa din Slovacia, cu referire la consu­ma­torii slovaci. Răspunsul găsit este nega­tiv. Preţurile pâinii vor continua să crească şi anul acesta şi, ce e mai rău pentru slovaci, ei vor continua să plătească mai mult pentru acest aliment de bază decât vecinii de regiune, ungurii, cehii şi polonezii.

Slovacia este în zona euro, celelalte state nu. Că pâinea nu se va ieftini anul acesta ci, din contră, se va scumpi reiese şi din analizele de presă din Polonia şi Ungaria. În toate aceste ţări fermierii blochează importurile de grâu ieftin din Ucraina. În Ungaria, o chiflă care în urmă cu zece ani nu costa mai mult de 20 de forinţi (0,05 euro) s-a scum­pit până la 50 de forinţi în 2022 şi a ajuns să coste 70 de forinţi anul trecut, notează Portfolio.hu. Acestea sunt creşteri de preţuri extreme. Datele biroului de statistică maghiar arată la întregul grup de produse de panificaţie de tip pâine preţurile erau la finalul anului trecut de 2,5 ori mai mari faţă de ianuarie 2019.

În aceeaşi perioadă, salariul mediu net a crescut cu doar 60%. Aceasta înseamnă că sala­riul de astăzi are o putere de cumpărare mult mai mică dacă este raportat la preţul pâinii. Dacă în 2019 în Ungaria cu un salariu mediu lunar puteau fi cumpărare 763 de kilograme de pâine albă sau 9.440 de chifle, la sfârşitul anului trecut un salariu mediu echivala cu 412 kilo­grame de pâine sau cu 5.588 de chifle.

O analiză recentă a băncii centrale maghia­re a găsit că preţurile alimentelor din Ungaria, o economie emergentă, au ajuns la nivelul mediu din UE datorită inflaţiei din ultimii doi ani. Ungaria a avut mult timp cea mai puternică inflaţie din Uniunea. Doar România şi Polonia deviază semnificativ de la media UE.

Potrivit băncii centrale, preţurile grâului de pe pieţele internaţionale, care au crescut până în primă­vara anului 2022, nu au cauzat scumpiri sem­nificative în Ungaria. Acest rol a revenit energiei, ceea ce a scos la suprafaţa slăbiciunile structurale ale econo­miei maghiare, cum ar fi productivitatea redusă la consum mare de energie. La scumpiri au con­tribuit şi majorarea cerereii, dar şi foamea de profit a companiilor. În Polonia, preşedin­tele Asociaţiei Brutarilor, Jacek Górecki, a explicat ce şi cu cât contribuie la preţul pâinii. Astfel, 35% îl reprezintă costul cu materia primă, aici intrând făina, 24% este marja magazinului, 9% este marja producăto­rului, 18% sunt costurile fixe şi cu angajaţii şi 14% este ponderea transportului şi a energiei.

Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei a dus la creşterea majorităţii costurilor din aceste componente. Când a izbucnit conflictul, în februarie 2022, preţurile grâului de pe pieţele internaţionale au sărit de la 800 de dolari pe tonă la 1.200 de dolari pe tonă în doar câteva zile.

Evoluţia preţurilor energiei a fost la fel de explozivă. În prezent, cotaţiile grâului au revenit la nivelurile de dinainte de război. Iar exporturile de cereale ale Ucrainei au încetinit.

Echilibrul fragil la care s-a ajuns poate fi perturbat oricând. Războiul din Ucraina poate lua o întorsătură urâtă. De asemenea, vremea pare că devine de la an la an mai ostilă agriculturii. Deocamdată, niciun expert polonez nu îndrăzneşte să ofere un reper exact pentru preţurile pâinii anul acesta, însă toţi sunt de acord că preţurile nu se vor reduce.

Ceea ce a devenit deja cunoscut ca „breadflation“ va continua, dar cu un ritm mai lent. Şi în Germania, patria pâinii, preţurile acestui aliment fac probleme. Ele rămân ridicate cu toate că în general mâncarea şi făina au început să se ieftinească. Brutăriile încă se confruntă cu costuri mai ridicate, printre altele cu cele legate de forţa de muncă, adică salariile, şi este de înţeles ca acestea să nu se grăbească să lase din preţ. Însă pâinea rămâne îngrijorător de scumpă la marii retaileri.

Acest lucru îi scandalizează pe consumatori. Germanii mănâncă 80 de kilograme de pâine pe an. Foarte mult. Unii brutari încearcă o cale de mijloc pentru a-şi păstra clientela, acoperindu-şi în acelaşi timp costurile: majorează preţurile în weekend. Cine vrea gust şi calitate, sacrifică un ban în plus. Şi oricum, un mare lanţ de retail a devenit celebru cu preţuri ale pâinii „ca în Elveţia“ sau „cum sunt cotaţiile Bitcoin“, după cum sună câteva comentării ale cumpărătorilor.

În Elveţia, inventivitatea antreprenorului se împleteşte cu nostalgia consumatorului. Spre exemplu, brutăria Nüssli, la aniversarea a 25 de ani de la înfiinţare, a vândut pâinea la preţurile din 1999. În acea zi, brutăria a avut aproape de două ori mai mulţi clienţi decât într-o zi obişnuită.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO