Business Internaţional

Din profiturile grase realizate din dobânzile mari băncile europene îi răsplătesc generos pe acţionari, adesea străini de Europa. Între timp, BCE a raportat primele pierderi din ultimii 20 de ani, provocate tot de dobânzile mari, iar activitatea de creditare pentru companii stagnează

Strategii de la JPMorgan Chase spun că returnările de capital către investitori, considerate record de unii, s-ar putea să fi atins deja vârful în Europa.

Strategii de la JPMorgan Chase spun că returnările de capital către investitori, considerate record de unii, s-ar putea să fi atins deja vârful în Europa.

Autor: Bogdan Cojocaru

02.03.2024, 13:10 1048

Cele mai mari companii europene listate pe bursa de acţiuni s-au angajat să le ofere acţionarilor 74 de miliarde de euro în divi­dende şi 47 de miliarde de euro prin răscumpărări de acţiuni, un total cu 54% peste cel din anul anterior şi mai mare decât în oricare an de după 2007, potrivit datelor UBS. Printre cei care s-au remarcat cu astfel de angajamente se numără UniCredit din Italia, Santander din Spania şi Deutsche Bank din Germania.

Cel mai mare acţionar al UniCredit este BlackRock Group, un fond de gestionare a investiţiilor din SUA. De altfel, investitorii ame­ricani au cea mai mare pondere în acţio­nariatul Unicredit. La Santander, Fisher Asset Management, tot din SUA, este cel mai mare acţionar instituţional. Cote importante deţin acolo şi Morgan Stanley şi Goldman Sachs, mari bănci ameri­cane, şi BlackRock. La Deutsche Bank, cel mai mare acţionar este BlackRock. Şi UBS, bancă elveţiană de an­vergură mondială, a anunţat că îşi va răsplăti generos acţionarii, dar şi acolo în acţionariat, cu­mulat, domină fonduri americane de investiţii.

Dividendele şi celelalte astfel de transfe­ruri de capital către acţionari sunt posibile datorită profiturilor realizate din dobânzile mai mari, scrie Financial Times. Pe de altă parte, executivii băncilor europene sunt sub presiune pentru a majora valoarea acţiunilor şi pentru a păstra acţionarii speriaţi de interdicţiile din trecut de a acorda dividende şi de suprataxele impuse în ultimii ani de către guverne în sec­torul bancar european. În ultimii trei ani, răs­cum­părările de acţiuni au fost principala sursă de creştere, în aceste tran­zacţii fiind concentrate de către cele mai mari 50 de bănci europene doar câteva miliarde de euro pe an din 2020 încoace.

Dar de atunci instituţiile de credit au profitat de profiturile supradimensionate rapid realizate din creşterea dobânzilor din zona euro şi din UE pentru a-şi răscumpăra acţiuni la pre­ţuri mici. Investitorii au întâmpinat returnările de capital cu prudenţă. „Băncile au nevoie de yielduri mari şi de yielduri sustenabile“, spune Antonio Roman, manager de portofoliu la fondul Axiom European Banks Equity. „Acum avem randamentele mari, dar rămâne problema sustenabilităţii.“ Situaţia de acum contrastează şocant cu cea din urmă cu patru ani, la începutul pandemiei de COVID-19, când BCE le-a cerut băncilor să îngheţe dividendele şi răscumpărările de acţiuni, o decizie nepopulară printre investitori. În ultimii doi ani, instituţiile de credit au realizat profituri nete din dobânzi, din diferenţa dintre dobânzile încasate la împrumuturi şi dobânzile plătite pentru depozite, de 100 de miliarde de euro.

Dintre returnările de capital promise in­ves­titorilor, printre cele care ies în evidenţă cel mai mult sunt cele ale UniCredit, de 8,6 miliarde euro, aproape întregul profit din 2023. Analiştii au avertizat că recompensele de genul acesta se vor diminua anul viitor pe măsură ce BCE şi ce­le­lalte bănci centrale europene vor reduce do­bân­zile. Spre exemplu, strategii de la JPMorgan Chase spun că returnările de capital către inves­titori, considerate record de unii, s-ar putea să fi atins deja vârful în Europa. Perspectiva ca do­bânzile să fie reduse diminuează şi perspectiva puterii de a realiza venituri a băncilor.

Între timp, BCE, banca centrală a zonei euro, a înregistrat în 2023 primele pierderi anu­ale din ultimele două decenii, de 1,3 miliarde de euro, cauzate de dobânzile mari, principala ei armă utilizată în lupta cu inflaţia. Pierderile, rezultate din dobânzile plătite băncilor, ar fi fost şi mai mari dacă BCE nu s-ar fi folosit pentru a acoperi golul rezervele de 6,6 miliarde euro puse deoparte pentru cazuri de riscuri financiare.

Acest buffer a fost constituit de-a lungul a mai mulţi ani. Situaţia poate crea probleme legate de independenţa BCE, de credibilitatea sa, investitorii putând presupune că instituţia va printa bani mult timp de-acum încolo, şi de secarea unor surse de venituri pentru bugetele statelor zonei euro. Guvernele primesc de obicei dividende de la băncile lor centrale. Totuşi, spre deosebire de băncile comerciale, băncile centrale pot funcţiona cu pierderi, cu ceea ce este cunoscut ca „negative equity“, notează Reuters.

Iar în ceea ce priveşte băncile comerciale, cea mai recentă analiză a BCE despre creditarea către companiile din zona euro arată înăsprirea condiţiilor în care sunt acordate împrumuturile şi stagnarea activităţii de creditare în ultimul trimestru al anului trecut.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO