Business Internaţional

Putin redesenează harta Europei: În inimile noastre am ştiut întotdeauna că peninsula Crimeea este inseparabilă de Rusia

Putin redesenează harta Europei: În inimile noastre am ştiut întotdeauna că peninsula Crimeea este inseparabilă de Rusia

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin (al doilea din dreapta), premierul Crimeei Serghei Aksionov (stânga), preşedintele parlamentului crimeean Vladimir Konstantinov (al doilea din stânga) şi Alexei Chali, primarul de facto al Sevastopolului (dreapta), dând mâna după semnarea la Kremlin a tratatului prin care peninsula ucraineană din Marea Neagră devine parte a Rusiei

Autor: Ioana Tudor, Bogdan Cojocaru

19.03.2014, 00:06 2624
Publicaţia rusească Vedomosti scrie că „o cerere pentru includerea în legislaţia rusească a posibilităţii alipirii Transnistriei în Rusia a fost adresată preşedintelui Dumei de Stat Serghei Narîşkin în numele preşedintelui Sovietului Suprem Mihail Burla“. Burla i-ar mai fi scris lui Narîşkin că autorităţile de la Tiraspol nu pot organiza un referendum privind aderarea la Federaţia Rusă în baza legilor Republicii Moldova, „pentru că legile nu funcţionează pe teritoriul regiunii transnistrene“, potrivit politik.md.

Cererea preşedintelui Sovietului Suprem de la Tiraspol vine în contextul în care parlamentul rusesc va dezbate pe 21 martie o lege care permite Rusiei să anexeze teritoriile care nu sunt guvernate de „o autoritate legislativă recunoscută“, dacă guvernul rus nu îi poate proteja pe etnicii ruşi de acolo şi dacă locuitorii acelor teritorii decid prin referendum alipirea de Rusia.

Burla a cerut ca proiectul să fie modificat deoarece autorităţile moldoveneşti nu pot fi numite „nerecunoscute“, potrivit The Moscow Times. Moscova recunoaşte guvernul de la Chişinău, dar nu şi pe cel de la Kiev.

Populaţia din Crimeea, dominată de etnici ruşi, a votat prin referendum alipirea republicii lor la Rusia, iar preşedintele rus Vladimir Putin s-a grăbit să declare că votul, nerecunoscut de Kiev sau de statele occidentale, a fost „legal şi convingător“ şi că regiunea a fost întotdeauna o parte a Rusiei.

De asemenea, trebuie spus că în septembrie 2006 transnistrenii, din care 30% sunt ruşi şi 29% ucraineni, au votat într-un referendum în proporţie de 97% pentru susţinerea cursului spre independenţă al republicii şi asocierea liberă a acesteia cu Federaţia Rusă. Regiunea şi-a autoproclamat independenţa în 1990, dar statutul nu îi este recunoscut nici măcar de Rusia.

Preşedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti a clarificat situaţia precizând că nu este vorba despre o decizie privind alipirea Transnistriei de Moldova, ci de o declaraţie făcută de preşedintele Sovietului Suprem din Transnistria, „un organ neconstituţional din punctul de vedere al Republicii Moldova, care nu a luat o astfel de decizie“, scrie publicaţia moldovenească Ziarul de Gardă.

Aici trebuie amintit că Vedomosti este un ziar central din Rusia controlat de o companie mixtă aparţinând Dow Jones, Financial Times şi Sanoma, publisher-ul The Moscow Times.

Mihail Formuzal, liderul Găgăuziei, o altă regiune autonomă a Republicii Moldova, a anunţat şi el că vrea să meargă la Moscova, pentru a cere alipirea la Federaţia Rusă.

 

Un război „amuzant“

Invazia Crimeei cu trupe ruseşti a declanşat un nou război rece, unul dur, cu conotaţii cu adevărat războinice şi chiar cataclismice, dar al declaraţiilor şi informaţiilor din presă, dar şi „amuzant“, dacă ar fi judecat după reacţia statelor occidentale la acţiunile lui Putin.

Aprinderea temerilor că Moldova va rămâne fără Transnistria vine după ce ţarul propagandei Kremlinului Dmitri Kiseliov a declarat că „Rusia este singura ţară care poate transforma SUA în cenuşă radioactivă“, iar senatorul american John McCain, niciodată un prieten de-al lui Putin, a descris Rusia ca fiind „o benzinărie travestită în stat“.  „Acesta este un nou război rece, fără ghilimele“, scrie Bloomberg. Putin l-a numit anul trecut pe Kiseliov în fruntea agenţiei de ştiri Russia Today, care va înlocui agenţia RIA Novosti pentru a fi promovate mai bine poziţiile oficiale ale Rusiei.

Pe lângă războiul declaraţiilor, SUA şi UE au reacţionat la acţiunile Rusiei prin sancţiuni constând în restricţii de călătorie pentru anumiţi oficiali ruşi, ucraineni şi din Crimeea şi îngheţarea activelor acestora din străinătate. Iar cea mai corectă evaluare a tăriei sancţiunilor a venit de la pieţele financiare. Bursa de la Moscova, în corzi de câteva săptămâni în aşteptarea pedepselor, a crescut cu aproape 4% după anunţarea lor, notează The Wall Street Journal. Liderul opoziţiei ruseşti Aleksei Navalni a descris sancţiunile ca fiind „bineînţeles amuzante“. „Obama nu a făcut decât să-i distreze pe escroci şi să-i încurajeze.“

 

Lista oficialilor ruşi şi crimeeni sancţionaţi de UE pentru încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei

Aleksandr Vitko este viceamiral şi comandantul Flotei Mării Negre a Rusiei şi a fost sancţionat că „a comandat trupele ruseşti care au ocupat teritoriul suveran al Ucrainei“. Sancţiunile UE îi vizează şi pe Anatoli Sidorov şi Aleksandr Galkin, comandanţi ai unităţilor militare staţionate în Crimeea.

Serghei Mironov este deputat rus şi lider al partidului Rusia Dreaptă. Este cunoscut pentru afirmaţia făcută înaintea alegerilor prezidenţiale din Rusia din 2004, că va vota cu Putin, deşi şi el se afla printre candidaţii la funcţia de şef al statului.

Mironov a fost un susţinător înverşunat al intervenţiei ruseşti în Ucraina şi iniţiatorul proiectului de lege care permite Rusiei să anexeze teritoriile altor ţări dacă guvernul rus nu îi poate proteja pe etnicii ruşi de acolo şi dacă locuitorii acelor teritorii decid prin referendum alipirea de Rusia.

Sergei Jelezniak este vicepreşedinte al Dumei de Stat şi membru al partidului Rusia Unită aflat la guvernare.

Jelezniak a fost purtătorul de cuvânt al guvernului privind Ucraina şi a descris noul guvern de la Kiev drept fascist. Acesta a propus măsurile pentru  înlesnirea acordării cetăţeniei ruse locuitorilor din Crimeea şi a promis că va aproba alipirea republicii autonome la Rusia cât mai repede posibil. Jelezniak a catalogat sancţiunile drept „zgomot media“. Acesta a afirmat că trei dintre fiicele sale sunt la studii în străinătate şi a subliniat că nu are conturi sau proprietăţi imobiliare peste hotare.

Leonid Sluţki şi Andrei Klişas se regăsesc atât pe lista UE, cât şi pe cea a SUA.

 

Preşedintele Putin, la semnarea acordului care permite anexarea Crimeei la Rusia: Revolta din Ucraina a fost pusă în scenă de neonazişti, rusofobi şi antisemiţi

„Astăzi (18 martie) ne-am reunit pentru a discuta o problemă de importanţă vitală şi istorică pentru noi toţi. Referendumul a avut loc cu respectarea standardelor democraţiei şi a legilor internaţionale. Cifrele sunt mai mult decât grăitoare.“

„Pentru a înţelege de ce a fost luată această decizie, trebuie să cunoaşteţi istoria Crimeei şi a Rusiei. Aşa cum o arată rezultatul referendumului, mulţi dintre tătarii crimeeni susţin Rusia. Vor fi trei limbi oficiale în Crimeea, rusa, ucraineana şi tătara crimeeană, dacă locuitorii acceptă.“

Crimeea este sacră pentru Rusia, iar cele două milioane de locuitori ai peninsulei sunt „un amalgam de culturi şi popoare, şi prin aceasta se aseamănă cu Rusia“.

„Da, tătarii din Crimeea au fost victime ale injustiţiei din vremurile sovietice. Ei au suferit la fel de mult cât au suferit şi alte naţiuni atunci, ruşii înainte de toţi.“

Naţionaliştii, rusofobii şi antisemiţii hotărăsc în mare măsură traseul Ucrainei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.03.2014

 
AFACERI DE LA ZERO