Chiar dacă sunt departe de a ajunge la nivelul de prosperitatedin Europa Occidentală, statele din centrul şi estul BătrânuluiContinent au reuşit să înregistreze în mai multe cazuri contracţiieconomice mai temperate decât în Vest în 2009. Recesiunea aschimbat multe, a dat lecţii liderilor din regiune şi a arătat câtde fragile sunt unele pieţe emergente la dezechilibrele ţărilordezvoltate, potrivit unei analize a cotidianului britanic debusiness Financial Times.
Măsurile de austeritate adoptate în statele din zonă au provocatnemulţumiri în rândul populaţiei, însă protestele au fost mult maimoderate decât cele din Grecia, spre exemplu. Mai mult, lideriipolitici care au fost nevoiţi să "lovească" în oamenii de rândpentru a scoate ţara din criză au fost realeşi, demonstrând căest-europenii sunt interesaţi să iasă din probleme, indiferent demijloace. Este cazul Letoniei, unde coaliţia de centru-dreapta carea impus cel mai sever program de austeritate din Europa a fostrealeasă luna aceasta.
Criza, lecţie pentru lideri
Europa Centrală şi de Est a fost "afectată în mod deosebit decriză şi, chiar dacă putem observa o revenire la creştere în uneleţări, procesul de revigorare rămâne anemic, de durată şi departe dea fi stabil", a declarat Jan Fischer, fost prim-ministru al Cehieişi în prezent vicepreşedinte al Băncii Europene pentruReconstrucţie şi Dezvoltare. Cu toate acestea, ţările din regiuneau devenit din nou destinaţii atractive pentru investitorii carepreferă pieţele emergente, în condiţiile în care forţa de muncăeste ieftină şi rivalizează cu cea din Asia.
Criza de la finalul primului deceniu al secolului al XXI-leapoate fi considerată şi o lecţie pentru liderii din regiune şi nunumai, întrucât s-a creat o paralelă între modul în care au fostcombătute crizele anterioare de pe pieţele emergente şi măsurilecare au fost impuse pe fondul recesiunii recente.
Privind retrospectiv, ceea ce s-a întâmplat în ultimii aproapedoi ani este o schimbare la 180 de grade. În general, datoriilepublice ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est erau mult maimici decât cele ale statelor din vestul continentului, atunci cânda debutat criza. Datorită creditelor masive contractate la mijloculanilor 2000 şi unei creşteri economice turate la maxim, consumul aexplodat ducând şi la apariţia unor deficite de cont curent.
După ce creditarea şi comerţul au îngheţat, ca urmare afalimentului băncii americane de investiţii Lehman Brothers înseptembrie 2008, gospodăriile din regiune au rămas în ipostaza dea-şi finanţa datorii masive. Adesea denominate în euro sau înfranci elveţieni, aceste datorii au devenit cu atât maiîmpovărătoare, cu cât monedele locale au cunoscut o puternicădepreciere. Existau chiar temeri că băncile străine care dominausectoarele de profil din regiune îşi vor retrage finanţarea de pepieţele din Europa Centrală şi de Est pentru a-şi sprijinioperaţiunile din ţările-mamă. Mai mult, apăruseră chiar speculaţiipotrivit cărora recesiunea va demonstra cât de ineficient estecapitalismul către care fostul bloc comunist din partea de est aBătrânului Continent tindea de aproape două decenii.
Diversitate la nivel regional
Cu toate acestea, nu se poate spune că a existat o recesiune lanivel regional, deşi ţări precum Letonia, Estonia, Lituania sauUcraina au căzut pradă unor contracţii economice greu de imaginatîn perioade de pace. La polul opus, alte state din zonă au cunoscutun declin economic mult mai mic decât cel al ţărilor din Europa deVest, Polonia rămânând chiar pe plus şi devenind astfel singuraţară din Uniunea Europeană care nu a intrat în recesiune anultrecut.
De asemenea, numărul băncilor care au intrat în colaps a fostinfim, nu au existat crize bancare sistemice şi nicio ţară nu aintrat în incapacitate de plată. În parte, meritul revine marilorlideri la nivel mondial, care în cadrul summit-ului G20 din aprilie2009 au permis Fondului Monetar Internaţional să aibă suficienteresurse pentru a oferi sprijin financiar unor ţări precum Ungaria,România, Letonia sau Ucraina. De asemenea, instituţiile financiareinternaţionale au convenit în cadrul aşa-numitei Iniţiative de laViena să nu se retragă de pe pieţele din Europa Centrală şi de Est,întrucât ar fi creat un adevărat haos al sistemului bancar dinregiune.
Concluziile principale care se pot trage din tot ceea ce s-apetrecut în ultimii doi ani sunt două la număr. În primul rând,faptul că procesul prin care ţările din regiune vor ajunge lanivelul de prosperitate din Vest va fi mult mai îndelungat. În aldoilea rând, aceste proces se va realiza pe două viteze: unelestate vor întârzia mult mai mult decât altele până vor converge lastandardele de viaţă şi puterea economică din Vest. România, dinpăcate, ar putea intra în a doua categorie.
Factorii recuperării
- Împrumuturile furnizate de FMI, precum şi de Uniunea Europeanăşi de alte instituţii internaţionale, au ajutat partea de est aEuropei să evite intrarea în incapacitate de plată.
- Ţările din Est au condus plutonul la nivel european lacapitolul măsuri de austeritate, adoptând programe extrem de severefie pentru a se conforma angajamentelor faţă de FMI, fie pentru aîşi îndeplini obiectivele economice (spre exemplu, atingereaţintelor de deficit).
- Revenirea cererii din partea statelor din Occident a însemnat ogură de oxigen şi pentru economiile din Est, având în vedere căVestul este principala destinaţie de export.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
