Poate că pentru majoritatea angajaţilor marea demisioneală a luat sfârşit, însă pentru unii şefi de companii aceasta este doar la început, scrie CNBC.
Numărul demisiilor înaintate de directori executivi în acest an a atins un nivel record, relevă un raport recent al Challenger, Gray and Christmas Inc.
Peste 1.400 de directori executivi şi-au părăsit poziţiile în perioada ianuarie-septembrie, marcând o creştere de aproape 50% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania care a realizat raportul, o companie de consultanţă pentru cariere, a remarcat că cifra este cea mai ridicată de când a început să colecteze date în 2002. „Această creştere a numărului de demisii în rândul directorilor executivi nu este îndeosebi surprinzătoare“, a declarat Alexander Kirss, director al diviziei de HR a Gartner, explicând că liderii tind să rămână la cârmă pentru a ajuta firmele să supravieţuiască în vremuri de nesiguranţă.
Potrivit acestuia, consiliile directoare preferă de obicei să lucreze cu cineva pe care îl cunosc deja în vremuri de criză. Astfel, acestea tind să păstreze directorii executivi. Însă pe măsură ce lumea s-a mişcat către o normalitate a convieţuirii cu COVID-19, rotaţia directorilor executivi a început de asemenea să crească.
Marea Demisioneală, începută în 2021, a fost marcată de un exod în masă a muncitorilor în urma pandemiei. Valul de demisii s-a prelungit în 2022, spărgând recordul de 47,8 milioane din 2021. De atunci, fenomenul s-a moderat, printre motive numărându-se creşterile mai fragile de salarii pentru cei care-şi schimbă joburile şi o reechilibrare a pieţei muncii.
Directorii executivi caută în acelaşi timp noi oportunităţi. „Aceştia privesc în jur şi se gândesc: «Prefer o poziţie în altă companie» sau ‘Prefer să mă retrag. Nu mai vreau să fiu CEO’“, a declarat Kirss.
De la începutul anului până în septembrie, 68 de directori executivi şi-au părăsit poziţiile pentru noi oportunităţi, a găsit raportul citat. Pentru aproape o treime din demisiile directorilor nu a fost oferit niciun motiv, în timp ce 22% dintre plecări s-au datorat pensionării.
În alte cazuri, directorii executivi sunt forţaţi să plece în condiţiile în care companiile sunt afectate de provocări cum ar fi inflaţia persistentă, perturbările de la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi diicultăţile legate de angajări, toate acestea îngreunând capacitatea directorilor executivi de a atinge obiectivele consiliilor directoare.
Burnout-ul reprezintă de asemenea un factor din spatele deciziilor directorilor executivi de a demisiona.
Kirss se aşteaptă ca ritmul rotaţiei directorilor executivi să rămână ridicat sau să se accelereze.
