Emilio Botin, presedinte al Santander si a treia persoana cu acest nume care conduce banca spaniola din momentul in care aceasta a fost creata in 1857, face arta bancara sa para inselator de simpla chiar in plina criza financiara, scrie Financial Times.
Bancile lumii, declara Botin recent, trebuie sa se concentreze asupra clientilor, sa profite la maxim de activitatile de baza, sa administreze riscurile cu prudenta si sa intareasca guvernarea corporatista.
Sub conducerea lui Botin, acum in varsta de 74 de ani, Santander s-a extins rapid in Europa si America, in ultimele doua decenii. Totusi, directori invidiosi de la banci rivale se intreaba daca Botin, in ciuda tuturor discursurilor sale, nu a exagerat cumva cu ultima runda de achizitii. Merill Lynch a inclus recent Santander pe lista marilor banci europene care ar putea avea nevoie sa atraga mai mult capital.
Actiunile Santander, cea mai mare banca din zona euro din punct de vedere al capitalizarii de piata, au avut de suferit, ca si cele ale altor banci, in timpul crizei. Totusi, banca spanilola a aparut nu numai ca o supravietuitoare, dar si ca pradator, profitand de criza pentru a-si fixa drept tinte bancile mai slabe.
Jose Antonio Alvarez, director financiar, a declarat recent ca Santander ar putea profita de o piata de tipul "castigatorul ia totul" "prin salvarea bancilor in cadere la preturi atractive".
Cinci zile mai tarziu, Santander anunta o tranzactie de achizitionare a Sovereign Bancorp din Statele Unite in schimbul a 1,9 miliarde de dolari. Mai devreme, Botin se laudase in fata actionarilor: "Ne aflam cu adevarat intr-o pozitie extraordinara in raport cu rivalii nostri".
Dupa ce a cumparat Abbey National, Alliance & Leicester si depozitele si filialele nationalizatei Bradford & Bingley, Santander este acum o forta atat in sectorul britanic de retail bancar, cat si in Spania si America Latina.
Santiago Lopez Diaz, analist in cadrul Credit Suisse, spune ca actuala criza a oferit bancii Santander sansa de a realiza achizitii la preturi cu mult mai scazute comparativ cu cele ale tranzactiilor anterioare. "In prezent, in termeni relativi, Santander se afla intr-o pozitie mult mai buna decat majoritatea bancilor europene," spune acesta.
Succesul Santander s-a bazat pe multa abilitate si putin noroc. Dupa cum ii place sa le reaminteasca Botin ascultatorilor sai, controlul riscului necesita eforturi sustinute, si nu inovatii complicate. Cinci directori din cadrul comitetului de administrare a riscului al Santander se intalnesc de doua ori pe saptamana timp de cel putin patru ore. Banca are de castigat in aceasta criza de pe urma concentrarii asupra operatiunilor de retail, in defavoarea celor de investitii, cat si de pe urma opozitiei ferme a Bancii Spaniei fata de tipul de active care au devenit toxice si au dus la colapsul bancilor.
Totusi, Santander, care intentioneaza sa-si majoreze profitul net cu 10% pana la 10 miliarde de euro in acest an, este expusa oricaror probleme din pietele cheie cum ar fi Marea Britanie, Spania si America Latina, cat si fata de criza de finantare care afecteaza intregul sistem bancar international.
Totusi, chiar si in aceste zone, analistii cred ca riscurile sunt limitate. In Spania, de exemplu, dezvoltatorii imobiliari cu cea mai mare expunere la crahul pietei rezidentiale a tarii, reprezinta numai 6,8% din portofoliul de active spaniole administrat de Santander. Santander utilizeaza o mare parte din finantarile acordate marilor institutii - are nevoie de mai mult de un sfert din cele 80 miliarde de euro care ajung la maturitate si trebuie refinantate pentru bancile spaniole anul viitor, conform unui analist, insa dispune de active industriale pe care le poate vinde in caz de necesitate.
In plus, senior directorii sai s-au numarat printre cei care l-au convins pe Jose Luis Rodriguez Zapatero, primul ministru socialist, sa promita pana la 150 miliarde de euro sub forma de achizitii de active si garantii de stat pentru sustinerea lichiditatii bancilor pana la sfarsitul anului 2009. "Suntem multumiti de pozitia bancii din punct de vedere al lichiditatii," spune Maria Cabanyes din cadrul Moody's.
Un motiv de ingrijorare este legat de posibilitatea ca Santander sa fi implicat prea mult capital in achizitii, ramanand vulnerabila intr-o lume populata de banci rivale care au primit injectii de capital de urgenta din partea guvernelor.
Totusi, ultimele tranzactii nu au decat un impact redus asupra ratei capitalului de baza al Santander, ca urmare a reducerii cu 0,2% pe fondul tranzactiei cu Sovereign. In acelasi timp, executivii bancii spun ca isi vor dedica timpul consolidarii a ceea ce au achizitionat si intaririi ratei de capital de la 6% in prezent la peste 7% la sfarsitul anului viitor.
Prin urmare, exista sanse ca Santander, candva o banca provinciala necunoscuta, sa porneasca iarasi in cursa pentru achizitii pe plan global sub conducerea lui Botin sau a succesorilor sai.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
