Şeful agenţiei de privatizare din Grecia Takis Athanasopoulos şi un înalt oficial din Ministerul de Finanţe, George Mergos, au demisionat după ce au fost acuzaţi de neglijenţă în serviciu în calitate de membri ai boardului companiei energetice de stat, scrie The Wall Street Journal.
Cei doi demnitari au fost acuzaţi de autorităţile elene că s-au grăbit în anul 2007 să autorizeze construirea unei centrale electrice în sudul insulei Evia, care a adus pierderi de 100 milioane euro statului. Investiţia, în valoare de 250 milioane euro, a fost afectată de întârzierile privind stabilirea unei conexiuni a reţelei de gaze cu centrala, care au dus la plata unor penalităţi de către stat.
Procurorii greci susţin că atunci când a autorizat construirea centralei consiliul companiei PPC era conştient de faptul că ar putea exista întârzieri.
Într-o scrisoare adresată ministrului de finanţe Yannis Stournaras, şeful agenţiei de privatizare a menţionat că investigaţia îi dă posibilitatea de a demonstra că interesele PPC şi ale statului au fost respectate în totalitate. Mergos, secretar general în Ministerul de Finanţe, a precizat că demisionează din „motive etice“ şi că nu a fost prezent la întâlnirea consiliului PPC când a fost luată decizia privind centrala electrică din Evia.
Athanasopoulos se retrage din funcţia de preşedinte al Fondului de Dezvoltare al Activelor Republicii Elene după doar câteva luni de la preluarea postului, ceea ce reprezintă o nouă lovitură pentru instituţia care încă de la înfiinţarea sa în urmă cu doi ani s-a confruntat cu mai multe schimbări de management. În plus, agenţia nu şi-a atins obiectivul de a strânge miliarde de euro pentru statul grec, care face eforturi să reducă povara uriaşă a datoriilor.
Demisia lui Athanasopoulos vine într-un moment în care agenţia este pe punctul de a finalizara acordurile de privatizare pentru compania DEPA, monopolul gazelor naturale din Grecia, operatorul reţelei de gaze naturale Desfa şi loteria naţională, OPAP. Privatizările acestor companii ar putea aduce guvernului grec aproximativ două miliarde euro. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, pedeapsa maximă pentru cei doi ar fi închisoarea pe viaţă. Acuzaţiile vin ca urmare a unei campanii desfăşurate de autorităţile greceşti împotriva foştilor oficiali publici pentru a calma populaţia nemulţumită din cauza măsurilor de austeritate impuse şi a corupţiei din sectorul public şi a clasei politice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
