Rezerva Federală americană a pus capăt emoţiilor deponenţilor de la Silicon Valley Bank (SVB), a 15-a bancă în funcţie de mărime din SUA, anunţând că garantează toate depozitele, chiar dacă aceasta înseamnă să pună la plată toate băncile din sistem.
În timp ce banca centrală şi guvernul din SUA au promis că mecanismul de stopare a unei crize bancare şi de protejare a deponenţilor nu va produce costuri pentru contribuabilul american, nu se ştie cum vor reacţiona băncile când vor fi puse să plătească şi depozitele mari de la SVB care în mod normal nu sunt garantate, dacă vor absorbi costurile cu preţul reducerii profiturilor sau dacă îi vor taxa la rândul lor pe clienţi.
Planurile de intervenţie au fost anunţate în weekend, însă acţiunile băncilor au continuat să scadă pe burse luni. În România sunt revizuite deţinerile de titluri de stat ale băncilor în condiţiile în care pentru SVB titlurile de trezorerie americane s-au dovedit toxice. Unele stat-up-uri româneşti au fost prinse în furtuna provocată de colapsul acestei bănci americane.
Se ştia că sunt probleme, şi totuşi a picat
Încă de astă toamnă erau semne că Silicon Valley Bank are probleme mari şi au existat şi avertismente, dar cu toate acestea colapsul băncii americane a venit ca un şoc. Panica s-a propagat rapid pe toate bursele de acţiuni ale lumii şi odată cu ea şi câteva întrebări: sunt şi alte instituţii financiare în aceeaşi situaţie? Poate sistemul bancar american să facă faţă unul val de insolvenţe? Ce capacitate de reacţie au autorităţile? Şi până la urmă cine este vinovatul pentru ce se întâmplă acum şi în seama cui cade nota de plată?
Trei bănci americane s-au prăbuşit într-un interval de timp extrem de scurt în ceea ce poate fi considerată prima criză bancară din SUA de după colapsul Lehman Brothers. În centrul ei stă SVB, iar investitorii, analiştii şi publicul încearcă să înţeleagă dacă acesta este începutul unei noi crize financiare şi care sunt urmările. Guvernul american şi banca centrală au acţionat prompt pentru a-i proteja pe clienţii cu depozite la SVB şi pentru a stopa contagiunea. Autorităţile nu au intervenit prin clasicele bailouturi din banii contribuabililor, ci prin preluarea controlului băncilor şi făcând clar că acţionarii şi unii investitori neasiguraţi sunt pe cont propriu. Un plan de intervenţie similar a fost făcut şi pentru Signature Bank, o bancă mai mică spulberată de furtuna SVB.
SVB din Marea Britanie, vândută pe 1 liră
SVB este o bancă americană de care nu multă lume a auzit, dar care a avut o importanţă majoră în finanţarea sectorului de tehnologie global. Este mai degrabă mare decât mică, cu clienţi mai ales în SUA – fonduri de risc şi start-up-uri -, dar cu operaţiuni care se întind din Marea Britanie şi Germania până în China. Prăbuşirea ei a pus în alertă până şi autorităţile din Israel. Încă de la primele semne de furtună atât managementul SVB, cât şi autorităţile au căutat să calmeze spiritele şi au îndemnat la calm. La fel a făcut şi subsidiara SVB din Marea Britanie, care a asigurat că este o bancă de sine stătătoare, independentă de instituţia din SUA. Degeaba, pentru că şi aceasta a fost pusă în carantină pentru a-i împiedica pe clienţi să-şi retragă depozitele şi apoi vândută către HSBC, cea mai mare bancă din Europa, pentru doar 1 liră sterlină. Protejarea depozitelor face parte din tranzacţie, în care s-au implicat guvernul britanic şi banca centrală în vitutea unor legi special create în 2009 pentru situaţii de criză. Nici în acest caz planul anticriză nu consumă din banii plătitorilor de taxe. O parte din angajaţii subsidiarei au fost concediaţi. Unitatea este banca starturilor din mai multe state europene.
S-au ars la mâini nume mari
Chiar dacă de SVB nu a auzit multă lume, în ea au investit unii dintre cei mai mari administratori de active din lume şi chiar şi fonduri de pensii. Spre exemplu, Vanguard era acţionar cu 11% din capital, iar BlackRock cu 8%. Fondul de pensii suedez Alecta avea 4,5% din acţiuni, în timp ce Fondul Guvernamental de Pensii al Japoniei deţinea 0,6% din titluri. Acum, aceste acţiuni nu mai înseamnă nimic. Guverne şi bănci centrale din întreaga lume evaluează pericolele provocate de prăbuşirea SVB.
Potrivit ziarului german Handelsblatt, banca americană avea 3.600 de clienţi în Europa, dintre care 10% în Germania.
Consecinţele colapsului depăşesc sfera bancară, iar criza este exploatată politic şi pentru a face presiuni asupra Rezervei Federale. Cei care văd în SVB o victimă spun că aceasta a crezut şi a investit în start-urile de tehnologie când alţii ignorau sectorul. Unii spun că această criză are peste tot amprentele Fed, care ar trebui să stopeze creşterile de dobânzi cu care încearcă să oprească inflaţia. Dobânzile mari reduc valoarea obligaţiunilor mai vechi pe care le deţin băncile, provocându-le găuri dureroase în portofolii.
Sanders: prăbuşirea SVB este rezultatul direct al politicilor de dereglementare ale lui Trump
Dar nu a fost cumva o victimă care şi-a căutat-o cu lumânarea? Ani de-a rândul SVB a făcut presiuni pentru dereglementare, spunând că controlul sporit al legii nu face decât să sufoce spiritul inovativ. Bernie Sanders, un politician legendar care se autodescrie social-democrat, spune că prăbuşirea SVB este rezultatul direct al politicilor de dereglementare duse de fostul preşedinte Donald Trump şi cuprinse în reforma din 2018. Senatorul republican Mitt Romney, legendar şi el, dar din vremurile în care era jucător de top pe piaţa de private equity, apreciază faptul că în criza SVB acţionarii şi executivii pierd tot, „aşa cum şi trebuie să fie“. Dar executivii nu pierd chiar tot. O bună parte din şefii mari ai băncii căzute şi-au vândut acţiunile deţinute la aceasta chiar înainte de dezastru. În total, au scăpat de titluri în valoare de 4,5 miliarde de dolari. Poate fi o coincidenţă.
Cine profită, cine pierde
Criza unuia este oportunitatea altuia. O demonstrează JPMorgan, ai cărei bancheri au muncit noaptea în orele colapsului pentru a deschide conturi pentru clienţii disperaţi ai SVB care căutau să-şi mute banii la adăpost, potrivit presei americane. Bloomberg scrie că şi alte bănci mari au încercat să-i convingă pe clienţii instituţiie cu probleme să-şi mute banii la ele. În acelaşi timp, investitori de risc proeminenţi şi-au sfătuit start-urile să-şi retragă banii de la SVB. Astfel de activităţi, permise de lege, cel mai probabil au grăbit sau chiar au pecetluit soarta băncii. JPMorgan se poate să fi fost tot timpul cu un pas înainte. Încă din noiembrie strategii gigantului au avertizat că SVB va avea pierderi riscante de 16 miliarde de dolari. Însă concluzia lor finală a fost una optimistă şi au recomandat banca pentru investiţii. Investitorii caută acum posibile noi victime. Se discută mult despre First Republic Bank şi se spune că ar fi următoarea instituţie bancară care se va prăbuşi. Reacţiile pe bursă ale investitorilor arată o neîncredere crescută şi în Western Alliance Bancorp, PacWest Bancorp, Comerica şi altele. Pe lista celor vulnerabili este şi SoftBank Group, un conglomerat japonez cu rol central pe piaţa globală a capitalului de risc.
Cum au devenit titlurile de stat americane otrăvitoare pentru bănci
Silicon Valley Bank a început să aibă probleme când investiţiile în titluri de trezorerie au devenit toxice. Aceste obligaţiuni reprezintă în vremuri normale active de adăpost. Pe piaţă vin companii şi oameni care caută investiţii sigure pe termen lung. Dar ce s-a întâmplat în ultimul an acolo poate fi comparat cu un cutremur devastator. După mai bine de un deceniu cu dobânzi aproape de zero, Fed a început să majoreze agresiv dobânzile, lovind astfel în investitorii în obligaţiuni. Preţurile acestor titluri evoluează invers proporţional cu dobânzile. Aceasta pentru că valoarea obligaţiunilor existente într-un portofoliu se va reduce pe măsură ce alte titluri sunt emise la dobânzi mai mari. Noile obligaţiuni vor oferi randamente mai mari mulţumită yieldurilor mai mari. În a doua jumătate a anului trecut, yieldurile erau la cele mai reduse niveluri din ultimii 150 de ani, ceea ce înseamnă cele mai scumpe obligaţiuni din istorie, potrivit Morningstar. Cei care au cumpărat scump s-au văzut nevoiţi să vândă în pierdere pe măsură ce inflaţia a decolat. 2022 a fost cel mai rău an din istorie pentru investitorii în obligaţiuni americane. Astfel de pierderi pot fi, după cum o dovedeşte Silicon Valley Bank, letale pentru băncile mici.
În cazul SVB, obligaţiuni de 91 de miliarde de dolari din portofoliu au ajuns după un an de majorări de dobânzi şi inflaţie accelerată să valoreze la finalul anului 2022 circa 76 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă pierderi de 15 miliarde de dolari. Spre comparaţie, deprecierea adus piederi de doar un miliard de dolari la sfârşitul anului 2021. Autorităţile americane au calculat să sistemul bancar are pierderi nerealizate de 620 de miliarde de dolari. Probleme mari cu titlurile de stat de natura celor care au răpus SVB are şi Bank of America.
Cum reverberează colapsulSVB la nivel mondial
Silicon Valley Bank a devenit cea mai mare bancă americană care s-a prăbuşit în mai mult de un deceniu, stârnind temeri de contagiune în sectoarele tech şi financiar din SUA şi întreaga lume, scrie Bloomberg.
În Suedia, Alecta, cel mai mare fond de pensii al lumii, este pe cale să piardă până la 1,1 miliarde de dolari de pe urma pariurilor făcute pe bănci prinse în colapsul SVB. Fondul a organizat o reuniune de criză pentru a discuta de ce a investit 2 miliarde de dolari în Signature Bank, First Republic Bank şi SVB. Autorităţile financiare suedeze au convocat Alecta şi alte firme financiare pentru a discuta criza, însă au asigurat că sistemul financiar al ţării dispune de o „rezilienţă semnificativă“ şi poate face faţă turbulenţelor actuale.
Marea Britanie s-a mişcat rapid în a controla impactul colapsului SVB prin vânzarea diviziei britanice către HSBC Holdings pentru o liră. Alte companii îşi evaluează expunerea, majoritatea asigurând investitorii că riscurile sunt gestionabile.
În Germania, autorităţile financiare au îngheţat subsidiara SVB locală, anunţând că divizia riscă să nu-şi poată onora obligaţiile faţă de creditori. Operaţiunile germane nu reprezintă un pericol la adresa stabilităţii financiare, a subliniat BaFin. Banca centrală a ţării a convocat o reuniune de urgenţă pentru a discuta posibilul impact al colapsului SVB asupra pieţei locale.
Dezvoltatorul danez de medicamente a anunţat că deţine aproximativ 23,5 milioane de dolari la SVB şi că se aşteaptă să-şi recupereze toate depozitele.
Fondul suveran al Norvegiei a declarat că se aşteaptă să recupereze o parte din investiţiile făcute în obligaţiunile SVB. Fondul deţine şi acţiuni în cadrul Signature Bank şi First Republic.
Din Polonia, dezvoltatorul de jocuri mobile Huuuge a anunţat că aproximativ 10% din activele sale lichide sunt la SVB.
În Olanda, biotech-ul Pharming Group a anunţat că deţine 26 milioane de dolari în SVB US şi 19 milioane $ în SVB UK.
În Japonia, SoftBank Group este văzut drept potenţial una dintre cel mai expuse firme având în vedere investiţiile uriaşe în tech. startup-urile în care fondul a investit deţin depozite şi credite la SVB.
În China, banca de stat Shanghai Pudong Development Bank deţine un joint venture bancar cu SVB şi a încercat să calmeze clienţii locali reamintindu-le că operaţiunile sunt independente.
Silicon Valley Bank: De la a 15-a bancă din SUA ca mărime la colaps, în doar 48 de ore
► Ca bancă preferată a sectorului tech, serviciile SVB au fost la mare cerere în timpul anilor de pandemie. Multe companii tech au folosit SVB pentru depozitarea cash-ului folosit pentru plata salariilor şi altor cheltuieli, ducând la o creştere puternică a depozitelor băncii. Aceasta a investit o mare parte din depozite, mai ales în titluri de stat americane, care s-au depreciat pe măsură ce Fed a majorat dobânzile.
► Odată cu deteriorarea condiţiilor economice, mulţi dintre clienţii SVB au început să-şi retragă depozitele. Pentru că nu dispunea de suficient cash, banca a început să vândă din obligaţiuni la pierderi usturătoare.
► Având nevoie de capital, instituţia a încercat să strângă 2 miliarde de dolari de la investitori, ceea ce i-a panicat pe clienţii băncii, care s-au grăbit să-şi retragă depozitele de acolo, rezultatul fiind retrageri de 43 de miliarde de dolari.
► În dimineaţa zilei de vineri, 10 martie, tranzacţiile cu acţiuni SVB au fost stopate, banca abandonându-şi eforturile de a atrage rapid capital sau a găsi un cumpărător. Autorităţile din California au intervenit, închizând banca.
