Există o industrie la care Ungaria a ajuns campioană europeană aparent fără niciun efort. Echipa tehnică a celei mai recente ecranizări a seriei de romane SF Dune arată despre ce este vorba. Dar şi filmele Marţianul (2015), Blade Runner 2049 (2017), Văduva Neagră (2021) şi Poor Things (2023). Industria cinematografică maghiară s-a dezvoltat exploziv în ultimul deceniu şi a ajuns cea mai mare din Europa Centrală şi de Est.
În toată Europa cu greu îi pot fi găsiţi rivali. În ultimii zece ani, industria filmului din Ungaria a crescut de zece ori ca număr al producţiilor. O astfel de dezvoltare se reflectă în şcoala cinematografică autohtonă, premiile internaţionale primite de tehnicienii unguri cu producţii străine filmate la ei acasă dovedind-o. Creşterea se vede şi în economie.
Contribuţia industriei cinematografice la PIB-ul Ungariei s-a majorat de patru ori în ultimul deceniu, potrivit datelor Portfolio. Însă odată cu dezvoltarea se înmulţesc şi controversele. Ungaria are propria producţie de filme, în care intră tot mai mulţi bani. Însă acestea sunt considerate un teren propice propagandei guvernamentale.
De asemenea, un om de afaceri apropiat partidului de guvernământ deţine unul dintre cele mai mari studiouri de film din ţară. În plus, companiile altor oameni apropiaţi de Fidesz sau de familia premierului Viktor Orban se ocupă de extinderea Institutului Naţional de Film. Producţia maghiară de filme este susţinută cu un program de finanţare guvernamental special.
Industria filmului creşte şi în Polonia. Cele mai recente date arată că în 2022 pe filme şi seriale filmate acolo s-au cheltuit aproape
600 de milioane de euro. În acel an, doar Netflix a adus 93 de milioane de euro, potrivit PAP Biznes. Compania de streamming a filmat în Polonia cea mai mare superproducţie din istoria ţării, serialul Hevelius, despre catastrofa scufundării în 1993 a vaporului polonez cu acest nume.
În 2022, în Polonia au fost produse 367 de filme, documentare şi scurt-metraje. Experţii estimează impactul economic al producţiei cinematografice locale la echivalentul a două miliarde de euro. Un singur zlot cheltuit pe producţie de audiovizual creează un aport economic de aproape 3,5 zloţi. Numărul de firme implicate în producţia de film şi TV creşte de la an la an pentru a ajunge în 2022 la 12.000. Un accelerator al investiţiilor în sectorul de profil a fost ascensiunea serviciilor de streaming ca Netflix, HBO Max, Amazon Prime Video, Viaplay şi Player.
Prin urmare, concurenţa din industria de film est-europeană este mare. În Cehia, ca să menţină ţara relevantă ca locaţie pentru producţiile de film mari, guvernul subvenţionează sectorul, în 2023 alocaţiile ridicându-se la
55,5 milioane euro. Producţiile care vor subvenţii trebuie să primească aprobarea Fondului de stat pentru film. Producţiile străine cheltuie în Cehia aproximativ 555 milioane de euro anual, notează Expats.cz.
În Ungaria, producţia din industria filmului a depăşit valoarea de un milliard de euro, cam cât au cheltuit maghiarii prin vecini pe turismul pentru cumpărături. Dacă în 2012 contribuţia sectorului la PIB nu era nici măcar de 0,1%, în 2023 indicatorul a depăşit 0,6%. Motorul de creştere au fost producţiile străine, cheltuielile acestora stabilind record după record în ultimii trei ani. 2024 se anunţă şi mai bun.
Budapesta a ajuns, în acest fel, pe locul doi în Europa ca locaţie populară pentru filmări, după Londra. Concurenţa pentru filmări în Ungaria este atât de mare încât la studiourile locale rezervările se fac cu cel puţin un an în avans. De asemenea, ca oriunde în industria maghiară, şi în cea a filmului penuria de forţă de muncă se simte din ce în ce mai acut.
Ungaria este preferată de producătorii de film în primul rând datorită costurilor mici, date de forţa de muncă ieftină şi de stimulente fiscale. Ungaria are şi infrastructura necesară - echipament de studio, studiouri, şi, mai important, oameni cu experienţă. Primăvara anului 2022 a atras atenţia asupra acestui din urmă aspect: atunci Zsuzsanna Sipos a primit Oscarul pentru cel mai bun decor.
Este contribuţia ei la seria Dune. Anul acesta o altă decoratoare maghiară, Zsuzsa Mihalek, a primit Oscarul. Filmul pentru care a devenit celebră este Poor Things. Premiile arată măsura în care boom-ul industriei creează şi îi scoate în faţă pe tehnicienii şi specialiştii maghiari talentaţi, ceea ce creşte şi mai mult vizibilitatea Ungariei, atrăgând în schimb şi mai multe producţii străine.
În paralel, până acum s-a dezvoltat şi producţia de filme autohtone. Însă cum resursele sunt limitate, analiştii cred că în curând producătorii maghiari vor avea o mare problemă: cum concurenţa este în creştere, vor fi scoşi de pe platourile de filmare de străinii care pur şi simplu pot plăti mai mult decât ei.
