Business Internaţional

Tinerii nemţi fug de meserie şi preferă facultatea

Tinerii nemţi fug de meserie şi preferă facultatea

Autor: CătăIina Apostoiu

17.06.2016, 00:03 1002

O treime din companiile germane nu reuşesc să-şi acopere toate poziţiile de ucenici dispo­nibile. Unul din motive: din ce în ce mai mulţi tineri preferă să meargă la universitate după terminarea liceului în loc să se îndrepte către programe de ucenicie, scrie Deutsche Welle.

Asociaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK) a publicat recent rezultatele unui sondaj realizat în rândul a 11.269 de companii. Acestea au fost întrebate dacă au reuşit să acopere poziţiile de ucenici deschise anul trecut, cât şi despre calitatea celor care au aplicat pentru astfel de poziţii şi despre disponibilitatea de a angaja refugiaţi. „Situaţia pieţei germane a muncii devine mai îngrijorătoare“, potrivit preşedintelui DIHK, Eric Schweitzer. Circa 516.200 de femei şi bărbaţi au intrat în programe de ucenicie în 2015. Şi totuşi, o mulţime de poziţii au rămas neacoperite. La nivelul întregii Germanii, aproa­pe o treime din companiile chestionate, 31%, nu au reuşit să recruteze suficiente per­soane califi­cate. În estul Germaniei, situaţia este şi mai îngrijorătoare, procentul ridi­cân­du-se la 45%.

Există două motive principale pentru această situaţie, potrivit DIHK. Mai întâi, este vorba de factorul demografic, rata natalităţii din Germania fiind timp de mai mulţi ani semnificativ mai scăzută decât rata de înlocuire. Drept rezultat, numărul elevilor scade constant. În al doilea rând, un procent mult mai mare de absolvenţi de liceu se îndreaptă mai degrabă către universităţi decât către programe de ucenicie.

Potrivit lui Schweitzer, “astăzi cu 7% mai puţini tineri ţintesc programele de ucenicie comparativ cu 10 ani în urmă, în timp ce, în paralel, numărul celor care intră la universitate este cu 40% mai mare”.

“Sistemul dual de educaţie” pentru ucenici al Germaniei este pe bună dreptate unul renumit. Structura sa este una simplă: tinerii absolvenţi care nu se îndreaptă către universitate intră într-un program de ucenicie de trei ani într-un anumit domeniu, cum ar fi cel al instalaţiilor sanitare, instalării şi întreţinerii turbinelor eoliene.

Jumătate din timp aceştia sunt pregătiţi la locul de muncă sub îndrumarea unor mentori calificaţi, iar jumătate din timp studiază în şcoli specializate. Ucenicii primesc un salariu lunar modest, asigurare de sănătate şi alte beneficii.

Acest sistem este unul din pilonii economiei Germaniei.

Trei din patru companii chestionate s-au declarat dispuse să ofere astfel de programe refugiaţilor nou sosiţi, cu condiţia ca aceştia să stăpânească germana şi să beneficieze de permis de şedere din partea guvernului.

Totuşi, refugiaţii nu vor putea rezolva problema deficitului de stagiari pe termen scurt sau mediu, pentru că “integrarea este un proces de durată”, arată Schweitzer. În plus, numărul refugiaţilor nu este suficient de mare pentru a soluţiona problema pe termen lung.

Pe termen scurt, companiile reacţionează la scăderea numărului de candidaţi prin relaxarea standardelor de angajare. Adesea, cei cu deficienţe în pregătire sunt ajutaţi să-şi îmbunătăţească cunoştinţele de matematică şi limbă. În plus, aceştia beneficiază de condiţii mai bune decât stagiarii din generaţiile anterioare, inclusiv salarii mai bune.

Pe termen mediu, însă, chiar şi această soluţie nu va fi suficientă, potrivit analizei DIHK. Va fi nevoie ca mai mulţi tineri care se îndreaptă acum în număr mare către universităţi să fie atraşi către programe de ucenicie.

AFACERI DE LA ZERO