Lira turcească se prăbuşeşte încontinuu, ca un indicator al dezechilibrării grave a unei economii emergente care până acum câţiva ani împresiona cu creşteri demne de China şi ai cărei conducători se lăudau chiar în primăvară că o vor aduce între primele trei din Europa. Turcia ocupă locul cinci în topul pieţelor de export ale României, iar problemele interne ale acestei ţări se văd clar în traiectoria exporturilor.
O ştire aparent fără prea mare miză: 59 de piloţi străini ai Turkish Airlines, operatorul aerian fanion al Turciei, au demisionat de la începutul anului deoarece angajatorul avea probleme în a le plăti salariile în dolari. Ei au plecat la companii rivale precum Qatar Airways. Motivul acestor probleme: deprecierea dramatică a lirei turceşti în raport cu dolarul, cu 30% de la începutul anului. Moneda a marcat ieri un nou minim istoric faţă de valuta americană. Plonjonul lirei este un indicator precis al dezechilibrelor grave din economia Turciei, una dintre primele 20 ale lumii, şi de pe haotica scenă politică a acestei ţări. Turcia este o ţară care încă nu are un guvern stabil după alegerile din iunie, cu un preşedinte care ţine cu dinţii de putere, cu politicieni cu onoarea pătată de scandaluri de corupţie şi cu o armată care luptă pe două fronturi, pe unul cu militanţi kurzilor, ai căror reprezentanţi au demonstrat în alegeri că pot fi o forţă politică de temut, iar pe celălalt cu ISIS. Pentru noiembrie sunt programate alte alegeri, iar partidul lui Erdogan îşi pregăteşte în forţă terenul. Zilele trecute susţinători ai săi au atacat sediul unuia din principalele ziare turceşti, Hurriyet, critic în privinţa politicilor lui Erdogan şi a oamenilor săi.
În aparenţă, economia poate depăşi aceste probleme. PIB-ul a crescut mai mult decât s-a anticipat în al doilea trimestru, titrau ieri marile ziare occidentale. Creşterea în ritm anualizat de 3,8% din perioada aprilie-iunie este mai mare decât au prognozat cei mai mulţi analişti. Pentru a înţelege ce reprezintă această cifră trebuie avut în vedere că în urmă cu 4-5 ani PIB-ul înregistra lejer creşteri de 9%. Iar prognoza guvernului, revizuită în scădere, pentru trimestrul II a fost un avans de 4%. Apoi, trebuie ţinut cont de faptul că guvernul condus de preşedintele Recep Tayyip Erdogan controlează din ce în ce mai strâns instituţiile statului.
Retragerile de capital şi prăbuşirea investiţiilor
Investiţiile directe străine s-au redus cu aproape 10% în primul semestru, aceasta tot potrivit datelor oficiale. Bursa de la Istanbul a atins în august cel mai redus nivel din ultinele 16 luni. Investitorii străini au retras 3 miliarde de dolari de pe piaţa de obligaţiuni şi de pe cea de acţiuni începând cu iunie 2015 şi până pe 28 august, când scena politică a fost zguduită de alegeri generale care au tăiat din puterea partidului de guvernământ.
Ritmul retragerilor se accelerează. Turcia se bazează pe intrările de capital străin pentru a finanţa importurile. Prăbuşirea lirei coincide cu creşterea percepţiei riscului, măsurată de contractele de credit default swaps, care sunt mai scumpe ca niciodată în ultimii trei ani. Încrederea consumatorilor a ajuns în luna trecută la cel mai redus nivel din 2009.
Cerno Capital, un manager de fonduri londonez, a calculat că probabilitatea ca Turcia să impună controale de capital este de 50%, ceea ce ar proboca „turbulenţe semnificative“ pe piaţa datoriilor ţărilor emergente, potrivit Financial Times.
„Nu este vorba de o decizie economică, ci de una politică. Din cauza sensibilităţii fluxurilor de capital, probabilitatea restricţionării ieşirilor de capital este chiar mare“, a spus Russell Napier, analist al Cerno.
Datoriile
Companiile turceşti au acumulat datorii nete în valută de peste 178 miliarde dolari. În 2009, datoriile erau de doar 70 miliarde dolari. Întărirea rapidă a dolarului face viaţa din ce în ce mai dificilă pentru aceşti datornici. Împrumuturile în străinătate devin din ce în ce mai costisitoare. Între 2013 şi 2014 numărul declaraţiilor de faliment a crescut cu 10%, potrivit datelor Partidului Republican al Poporului, de opoziţie.
Situaţia este de natură să îngrijoreze. „Nu cred că am ajuns la punctul în care un nume mare din energies au construcţii falimentează, dar o depreciere de 10-15% ar impinge lucrurile într-acolo“, a explicat analistul Murat Üçer de la Global Source Partners.
Dintre cele şase ţări ale căror datorii în valută au de la Moody’s Investors Service ratinguri mai slabe cel al Turciei, cinci au randamente mai mici, adică se împrumută mai ieftin. Doar obligaţiunile Rusiei au yielduri mai mari. Aceasta înseamnă că Turcia este percepută de pieţe ca fiind o economie mai riscantă decât, spre exemplu, Maroc, Paraguay şi Guatemala.
Prelungirea agoniei economiei turceşti depinde de ce va face Rezerva Federală americană cu dobânzile. Dacă acestea cresc şi dolarul continuă să se întărească, lira se va zdrobi, accelerând inflaţia, slăbind puterea de cumpărare şi agravând problema datoriilor companiilor.
Cad la locul de muncă
Cel puţin 1.140 de muncitori au murit în Turcia din cauza accidentelor sau condiţiilor de la locul de muncă în primele opt luni ale anului. Cele mai multe decese au survenit în agricultură, transport şi construcţii, potrivit datelor Asociaţiei pentru Siguranţa la Locul de Muncă, un ONG la care lucrează medici, ingineri, academicieni, jurnalişti şi avocaţi. Cifrele au fost publicate de Hurriyet, ziarul al cărui sediu a fost atacat de susţinători ai preşedintelui Erdogan. Doar în luna august au murit 158 de muncitori, de două ori mai mulţi decât în urmă cu trei ani. Cele mai frecvente cauze ale deceselor au fost probleme cu transportul, căderi în gol la locul de muncă şi electrocutări. Zece dintre muncitorii care au murit în august erau minori. Doi aveau vârste mai mici de 14 ani.
