Ungaria, chiar dacă ar vrea, nu ar putea intra acum în zona euro, aşa cum au făcut vecinii croaţi, pentru că nu îndeplineşte condiţiile tehnice. Însă de ceva vreme, de când inflaţia a explodat, iar forintul cade la cea mai mică dezechilibrare, se vorbeşte din ce în ce mai mult în această ţară de adoptarea, într-un fel sau altul, a monedei unice europene.
Motivul este că o bună parte din inflaţie vine în paralel cu deprecierea semnificativă a forintului, care face importurile mai scumpe. La început s-a discutat despre plata salariilor în euro. O altă idee care circulă acum este introducerea euro ca monedă paralelă cu forintul. Aceasta pentru că sute de mii de unguri folosesc deja moneda europeană ca monedă oficială, cum de altfel fac şi milioane de români şi polonezi.
Este vorba de comunităţile de est-europeni din statele euro. Aceşti oameni, inclusiv maghiarii, sunt plătiţi în euro şi îşi fac cumpărăturile în euro. Trimit euro acasă şi când vin acasă în vacanţe sau concedii vin cu euro. Prin urmare, de ce n-ar putea fi folosită moneda unică europeană ca monedă oficială în Ungaria? se întreabă Daily News Hungary. Austria a introdus euro în 1999, Slovacia în 2004, Slovenia în 2007 şi Croaţia anul acesta.
În aceste ţări trăiesc comunităţi mari de maghiari. Cea mai mare, de circa 450.000 de persoane, este în Slovacia. Ungaria este înconjurată de maghiari care folosesc euro. De aceea, în unele zone şi oraşe din ţară, cum ar fi Sopron, plăţile şi afişarea preţurilor în euro au devenit ceva normal. Ungurii care muncesc în Austria sunt plătiţi în moneda unică europeană şi când vin la cumpărături în Ungaria o folosesc pe aceasta. La fel fac şi austriecii care vin să profite de slăbiciunea forintului vânând produse ieftine.
Zoltán Pogátsa, un economist ungur de top, spune că exemplul din Sopron ar putea fi imitat în toată ţara deoarece folosirea euro ca monedă paralelă are avantaje. El a asigurat că forintul în sine nu are probleme, doar că slăbiciunile din economie – dependenţa uriaşă de energia din import şi nivelul redus al rezervelor valutare - îl trag în jos.
El a spus şi că apariţia inflaţiei nu depinde de moneda folosită de o ţară şi a dat exemplul economiilor baltice, care, deşi sunt în zona euro, se confruntă cu inflaţii la cote astronomice. Economistul a subliniat că politica economică a Ungariei este în sine greşită, dar că acest lucru nu ar trebui să fie motivul pentru abandonarea forintului.
O bună parte din inflaţie vine în paralel cu deprecierea semnificativă a forintului, care face importurile mai scumpe. La început s-a discutat despre plata salariilor în euro. O altă idee care circulă acum este introducerea euro ca monedă paralelă cu forintul. Aceasta pentru că sute de mii de unguri folosesc deja moneda europeană ca monedă oficială, cum de altfel fac şi milioane de români şi polonezi. Este vorba de comunităţile de est-europeni din statele euro. Aceşti oameni, inclusiv maghiarii, sunt plăţiţi în euro şi îşi fac cumpărăturile în euro. Trimit euro acasă şi când vin acasă în vacanţe sau concedii vin cu euro.
Până la urmă, intrarea în zona euro n-ar face decât să-i deziluzioneze pe unguri, aşa cum s-a întâmplat cu aderarea la UE sau intrarea în NATO. Aceasta deoarece euro singur nu poate rezolva probleme economice de structură. Guvernul maghiar, la fel ca executivul Cehiei sau cel din Polonia, nici nu vrea să audă de trecerea la euro, deşi acest lucru a devenit o obligaţie odată cu aderarea la UE.
În prezent, Ungaria nu îndeplineşte criteriile tehnice – care se referă la stabilitatea preţurilor, stabilitatea cursului de schimb valutar, a dobânzilor pe termen lung şi finanţe publice sigure şi sustenabile - pentru intrarea în zona euro. Ungaria a avut oportunitatea de a îndeplini criteriile din tratatul de la Maastricht în a doua jumătate a anilor 2010. Dar acest lucru ar fi însemnat sfârşitul politicilor monetare preferate de partidul care este şi acum la guvernare, Fidesz.
Acesta a insistat pe deprecierea foritului pentru a face exporturile ieftine, pe credit ieftin şi pe industrializare şi creştere pe datorie. În prezent, Ungaria nu are nici măcar un reper în timp pentru adoptarea euro. Dar nici celelalte state est-europene nu au. Excepţie face Bulgaria, care are de gând să intre în zona euro în 2024.
Însă această ţară îşi are moneda, leva, ancorată de euro de foarte mulţi ani. Ziarele din Ungaria insistă pe faptul că euro nu ar fi de prea mare folos în aceste vremuri. Ar limita libertatea politicii monetare şi economice. Cu toate acestea, anul trecut, când forintul era una dintre cele mai slabe monede emergente, ministrul de finanţe Mihaly Varga a menţionat posibilitatea ca Ungaria să intre în 2022 sau 2023 în mecanismul ratelor de schimb ERM-2, etapa de test şi pregătire înainte de intrarea în zona euro.
Erau vremuri în care prăbuşirea forintului crea haos în economie, iar Ungaria avea nevoie urgentă de fondurile europene îngheţate de UE pentru că Budapesta nu-şi respecta obligaţiile de protejare a statului de drept şi a justiţiei. Varga chiar a condiţionat luarea în considerare a intrării în ERM-2 de deblocarea fondurilor europene.
Înainte de alegerile din aprilie anul trecut, care se anunţau periculoase pentru Fidesz, partidele mari de opoziţie promiteau adoptarea euro în următorii cinci ani. Între timp, opoziţia a pierdut alegerile, iar Budapesta a ajuns la un compromis fragil cu Comisia Europeană privind fondurile europene. Euro a rămas doar subiect de presă.
Poate şi pentru că peste 60% din unguri cred că trecerea la moneda europeană le-ar face bine, după cum arată un sondaj publicat acum un an de institutul Republikon. În regiune, doar românii (71%) aveau o părere mai bună despre euro decât ungurii.
Ungaria: fără cartofi în magazine, iar carnea e tot mai scumpă
Ungurii sunt mari consumatori de cartofi, dar producţia internă acoperă doar două treimi din consum. De aceea, Ungaria este nevoită să importe cartofi. Guvernul a plafonat preţurile pentru a proteja populaţia de inflaţie, însă acest lucru descurajează importatorii. Nici producătorii interni nu consideră piaţa locală atractivă, aşa că îşi vând cartofii contra euro în străinătate. Rezultatul este că acest îndrăgit aliment a ajuns să fie ceva rar pe rafturile magazinelor, scrie Daily News Hungary. În aceste condiţii, retailerii sunt obligaţi să aducă cartofi din import, care costă mai mult. Expertul agronom György Raskó le aduce ungurilor o altă veste proastă: carnea de porc se va scumpi cu 80%. Pentru că aceste alimente au preţurile plafonate, magazinele nu le pot scumpi. Dar pentru a nu ieşi în pierdere, vor creşte preţurile la alte produse.
