Un plan ambitios de creare a unui institut european rival pentru universitatile specializate pe cercetare din SUA, cum este Massachusetts Institute of Technology (MIT), este in pragul de a suferi un esec din cauza neintelegerilor intre guvernele tarilor membre ale UE si a scepticismului sectorului privat.
In momentul in care presedintele Comisiei Europeane, Jose Manuel Barroso, a facut public proiectul cu o valoare de 2,4 mld. euro anul trecut, a precizat ca se urmareste realizarea unei noi universitati de elita pentru a reduce decalajul fata de SUA in domeniul inovatiilor tehnologice si pentru a face fata competitiei cu tarile puternice care se dezvolta foarte rapid cum sunt China si India. Europenii au castigat doar 19% dintre Premiile Nobel intre 1995 si 2004, comparativ cu 73% intre anii 1901 si 1950, scrie The Wall Street Journal.
Oricum, inainte de a fi lansat proiectul, guvernele europene si Parlamentul European dau deja inapoi de la planul ambitios al Comisiei de creare a Institutului European de Tehnologie. Ministerele de cercetare ale tarilor membre ale UE, care
s-au intrunit la Wuerzburg, in Germania, in aprilie au afirmat ca institutul ar trebui sa fie constituit dintr-un grup administrativ foarte restrans si alte cateva mici "comunitati de stiinta si inovatie" care sa fie pozitionate langa universitatile si institutele de cercetare existente.
Oficialii europeni nu au reusit sa ajunga la un acord in ceea ce priveste locatia acestor centre, daca ar trebui sau nu sa ofere titluri asa cum doreste comisia, sau sa aiba o data la care sa porneasca activitatea.
Chiar si cele mai mici planuri ar putea fi nerealiste si neintelepte, conform unui raport inaintat de Parlamentul European, publicat in martie. Comisia vrea sa participe la proiect cu 309 mil. euro, sau aproximativ 13% din costurile totale necesare pentru lansarea institutului, si se asteapta ca intre 40% si 80% din suma care ramane, de 2,1 mld. de euro, sa provina din sectorul privat. Restul va veni de la bugetele guvernelor tarilor membre ale UE.
Parlamentul European a precizat ca asteptarile ar putea fi mult prea optimiste. In 2004, MIT a primit aproximativ 13% din cei 543 de mil. dolari din bugetul de cercetare, din sectorul privat. Fondurile Universitatii Standford provenite din sectorul privat insumeaza mai putin de 5% din cei 671 mil. dolari cat este bugetul de cercetare anual, conform National Science Foundation din SUA, care detine lista cu veniturile si cheltuielile pentru universitatile care se ocupa de cercetare din SUA.
Acelasi lucru este valabil si pentru universitatile de cercetare de top din Europa - Cambrige University din Marea Britanie a precizat ca primeste 12% din fondurile sale din sectorul privat, iar Karolinska Institute din Suedia a mentionat o cifra de 9,8%.
"Este o neintelegere pe care o intalnim adesea in Europa - guvernele se asteapta la fonduri private, ceea ce nu corespunde cu ce se intampla in realitate", a afirmat Peter Tindemans, care este coautor al raportului Parlamentului European. Ca membru fondator al Euroscience, o organizatie pan-europeana care ii reprezinta pe oamenii de stiinta si pe cercetatorii din Europa, Tindemans a fost implicat in mai multe initiative din domeniul stiintei si cercetarii din UE.
Institutul European ar putea fi un candidat mai putin atragator pentru fondurile private decat universitatile de cercetare deja existente, avertizeaza Tindemans. El a propus descentralizarea si o structura pan-europeana care sa dea investitorilor un oarecare control asupra muncii care este realizata acolo si care va oferi o oarecare incredere de obtinere a unor venituri pentru proiectele mari, a adaugat el.
Guvernele europene au parut interesate sa finanteze proiectele doar daca acest lucru le va aduce prestigiu national. Polonia a precizat ca in cazul in care va gazdui sediul central administrativ al institutului, va contribui cu 1 mld. euro. De asemenea, Franta a oferit 300 mil. euro, cu conditia ca institutul sa aiba baza la Paris. Alte tari europene, cum sunt Austria si Ungaria, au oferit sume asemanatoare in schimbul localizarii sediului central al institutului pe teritoriul tarii lor.
Comisia doreste ca institutul sa ofere titluri si sa tina cursuri pentru masteranzi si doctoranzi.
"Europa trebuie sa se lupte cu o provocare serioasa pentru a deveni inovatoare", a spus Jan Figel, comisionar pentru educatie, training, cultura si tineret. "Raspunsul nostru trebuie sa fie deopotriva serios".
Spre deosebire de aceasta, Parlamentul European ar prefera un institut care sa fie un fel de retea-unealta pentru inovatorii europeni.
"Sustin inovatia, care este calcaiul lui Ahile in Europa", a mentionat Reino Paasilinna, un parlamentar european din Finlanda. Dar "noi avem deja centre de cercetare, si educatia este realizata de universitati".
Nici educatia si nici modelul de cercetare nu are sprijin din partea academicienilor europeni. Ei critica intreaga idee, precizand ca solutia pentru probleme pe care le are Europa la capitolul inovatie nu sta intr-un institut controlat de guverne, fiind mai degraba necesare reforme majore in educatie si o crestere a competitiei intre universitatile existente in Europa.
In prezent, majoritatea universitatilor europene au un numar mult prea mare de studenti, dotari invechite si un control strans din partea guvernului, conform Euroscience.
Spre deosebire de universitatile din SUA, majoritatea institutelor din Europa care ofera un grad de educatie ridicat depind de bani publici si nu concureaza pentru fonduri - sau pentru a atrage cercetatori de top si studenti.
Euroscience da vina pe salariile foarte mici pe care le primesc profesorii din Europa comparativ cu cei din Statele Unite. In plus, mult prea putini studenti europeni merg la universitati din alte tari din Europa, in timp ce universitatile americane se lupta pentru cei mai buni studenti care provin nu doar din SUA, ci din lumea intreaga.
"In Statele Unite, cele mai bune institute au iesit din pluton inaintea altora, creand un climat bun pentru avansul intelectual", a afirmat Ludger Woessman, profesor la Ifo Institute din Germania. In loc sa promoveze excelenta academica si concurenta intre institutii, el se teme ca noul Institut European nu va face altceva decat "sa creasca birocratia" fara "a imbunatati cu adevarat cercetarea".
In ciuda scepticismului, comisia este in continuare hotarata sa infiinteze Institutul European intr-o forma sau alta. Spera sa obtina o intelegere generala intre ministerele fiecarei tari europene care au in subordine cercetarea pentru crearea institutului in iunie. Dupa acest lucru, comisia a afirmat ca va putea stabili detaliile legate de finantare, misiunea si locatia institutului.
"Dimensiunea si eficienta institutului se vor vedea ca un semn tangibil al determinarii noastre si al ambitiei", pentru a imbunatati inovatia in Europa, a spus Figel.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
