♦ Mediul de afaceri şi economiştii spun că economia va suferi reacţii adverse după administrarea pachetului fiscal-bugetar, pe care guvernul îl va aproba săptămâna aceasta prin angajarea răspunderii. ♦ Piaţa se aştepta ca unele facilităţi fiscale să fie eliminate sau unele cote de TVA să revină la cota standard, însă trecerea ar fi urmat să se facă treptat, pe mai mulţi ani ♦ Surpriză, însă, pentru că guvernul PSD-PNL, în lipsă de opţiuni pentru echilibrarea bugetului, a venit cu un pachet masiv de taxe noi şi creşteri de taxe pentru toată lumea.
„Ca de obicei în ultimii 20 de ani, exact când economia încetineşte şi trebuie să luăm măsuri să o susţinem, noi creştem taxarea. Acest lucru se numeşte politică fiscală prociclică şi am avut-o întotdeauna, inclusiv în criza anterioară“, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
Impactul în economie al pachetului nu este cunoscut în acest moment, pentru că în proiectele de lege publicate de guvern apare doar impactul pe buget, adică 600 mil. lei în 2023 şi 19 mld. lei în 2024. Este limpede însă că modificările fiscale vin în momentul în care economia dădea semne vizibile de încetinire, iar un şoc administrat în plină frânare nu are cum să rămână fără consecinţe.
Reprezentaţii mediului de business, al economiei reale, spun, fără excepţie, că pachetul fiscal nu are cum să fie absorbit fără repercusiuni şi aproape toţi vorbesc despre creşterea inflaţiei.
„Pentru produsele noastre, acest pachet de măsuri fiscale înseamnă o creştere de 8% a preţurilor, rezultată doar în urma măsurilor de reducere a facilităţilor. La această creştere se va adăuga cea a preţurilor materiei prime, de pe tot lanţul. În concluzie, mă aştept ca preţul materialelor de construcţii să crească cu 15%“, spune Adrian Gârmacea, proprietarul producătorului de tâmplărie Barrier din Bacău, într-o reacţie trimisă Ziarului Financiar.
Despre creşteri de preţuri vorbeşte şi Dumitru Chisăliţă, analist în energie, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, întrebat despre impactul pachetului fiscal în sectorul energetic: Unele dintre măsurile fiscale se vor reflecta în facturile românilor, cum ar fi creşterea redevenţei pentru transportul gazelor, în timp ce altele se vor resimţi în câteva luni, cum ar fi impozitarea cifrei de afaceri.
Deşi guvernul nu a iertat aproape niciun sector şi creşterile de taxe sunt aproape pe toate palierele, unii jucători le vor absorbi mai uşor, alţii mult mai greu sau deloc. Radu Savopol, cofondator al 5 to Go, cel mai mare lanţ de cafenele local, spune că pentru HoReCa ar putea urma o perioadă mai grea chiar decât 2020.
„În HoReCa se vor închide multe companii care nu vor rezista din cauza taxelor noi, în special din cauza măririi impozitului pe microîntreprinderi. Multe afaceri erau deja la limita funcţionării. Cred că ar putea fi o perioadă mai dificilă pentru sector decât 2009-2010 şi chiar 2020“, spune Savopol.
Dincolo de efectul în economie, pachetul fiscal este menit să aducă mai mulţi bani la buget. În ce măsură va renta însă, rămâne de văzut, spune Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti. În opinia sa, este posibil ca noile taxe să nu aibă efectul scontat şi guvernul să nu aibă altă opţiune în afara creşterii de TVA, ca în criza anterioară.
„Eliminarea excepţiilor, bună în principiu, trebuia făcută gradual şi în niciun caz la pachet cu alte măsuri. Agricultura şi construcţiile sunt cele mai afectate de acest pachet în opinia mea. Foarte probabil să obţinem mai puţin decât se aşteaptă de la acest pachet fiscal şi să nu mai putem evita creşterea de TVA cu 2-4%“, spune Păun.
Cele mai de impact măsuri fiscal-bugetare asumate de coaliţia PSD-PNL
♦ Impozit pe cifra de afaceri pentru companiile care au afaceri care depăşesc 50 mil. euro (250 mil. lei). Dacă impozitul pe profit plătit de companie este mai mare decât 1% din cifra de afaceri atunci se plăteşte doar acel impozit pe profit. Din cifra de afaceri luată în considerare se scad investiţiile, amortizarea, stocurile, accizele etc.
♦ Creşte impozitarea microÎntreprinderilor: 1% pentru cele care au o cifră de afaceri de până în 300.000 lei (60.000 euro) – până acum era 500.000 lei; 3% pentru cele care au mai afaceri mai mari de 300.000 de lei (până acum era 1%)
♦ Impozit 2% la bănci pe veniturile din dobânzi, taxe şi comisioane ale băncilor. Băncile vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 şi 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%. Varianta iniţială prevedea un impozit de 1%
♦ Impozit suplimentar pentru veniturile/bunurile de lux: persoanele fizice care deţin imobile cu o valoare mai mare 500.000 de euro vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% pe diferenţa dintre plafon şi valoarea proprietăţii
♦ Veniturile persoanelor fizice a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%
♦ Se elimină scutirea de impozit pe venit în IT (10%) pentru veniturile care depăşesc 10.000 lei brut şi se introduce CASS (10%) pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară
