CfD cu „dedicaţie“? România scoate la licitaţie 2.000 MW eolian şi solar cu preţul energiei garantat pe 15 ani prin contracte pentru diferenţă. Întrebare cheie: cum se va face selecţia „norocoşilor“?

♦ Dacă în primul val de energie verde proiecte de eoliene şi solare au fost susţinute prin schema de certificate verzi, acum circa 2.000 MW vor fi susţinuţi prin schema de Contracte pentru Diferenţă (CfD), care le garantează investitorilor preţul de vânzare a energiei

♦ Interesant va fi cum se va face selecţia acestor proiecte şi cum vor concura cele care vor intra în clubul select al CfD-urilor cu restul parcurilor care nu beneficiază de această subvenţie, în contextul în care ambiţiile României sunt de 10.000 MW eolian şi solar până în 2030.

România va lansa în curând pri­ma sa licitaţie pentru o sche­mă de sprijin prin Con­tracte pentru Diferenţă (CfD) pentru proiecte de energie verde, 1.000 MW în energie eoliană şi 1.000 MW în energie solară, în contextul în care estimările sunt ca până la finalul acestei decade investiţiile în eoliene şi solare să aducă 10.000 MW noi. Schema de CfD-uri va avea o maturitate de 15 ani, pri­mii câştigători urmând a fi anunţaţi în no­iem­brie anul acesta, a comunicat la finalul săptămânii trecute BERD (Banca Euro­pea­nă pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare).

BERD, alături de Ministerul Energiei şi de alte autorităţi cooperează pentru a crea cadrul legal şi de reglementare necesar pentru schema de sprijin CfD, o ţintă asumată de România prin PNRR. În linii mari, astfel de contracte pentru dife­renţă prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea consumatorilor prin intermediul facturilor la electricitate. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către consumatori. Practic, investiţia devine astfel lipsită de riscuri şi apetisantă pentru bănci, mai ales în contextul scăderii dramatice a preţului la energie. Interesant va fi cum vor fi alese proiectele care intră în schemă, în contextul în care totalul estimat de România este de 10.000 MW solar şi eolian până în 2030. De exemplu, unii investitori au trecut la proiecte hibride pentru a dilua riscul asociat producţiei variabile de energie şi în acest moment este neclar cum vor concura astfel de investiţii cu cele care au preţul garantat timp de 15 ani.