Companii

Cum a inceput Klaas Postema restructurarea la Sicomed: Cand am salutat femeile de serviciu, aproape ca au facut infarct

28.02.2005, 00:00 26

Restructurarea unei companii presupune in primul rand cunoastere: cunoasterea angajatilor, a contextului de piata, a structurii organizationale.  Un exemplu de restructurare care si-a aratat roadele in cresterea profitabilitatii este cel al companiei Sicomed Bucuresti, una din primele companii producatoare de medicamente din Romania.   
"Ieseam prin oras sa iau masa, iar oamenii cu care ma intalneam ma intrebau unde lucrez. Cand le spuneam Sicomed, reactia lor era una de nedumerire. Cand le spuneam Algocalmin sau Antinevralgic, se luminau la fata instantaneu", isi aminteste Klaas Postema, CEO al Sicomed.
In momentul sosirii sale la Sicomed Bucuresti, de la o companie farmaceutica olandeza, procesul de restructurare al activitatilor companiei incepuse deja. Restructurarea exclusiva a productiei, insa. Portofoliul de produse cuprindea peste 300 de produse, majoritatea fiind invechite, prin urmare ieftine.
"Una din primele masuri luate a fost schimbarea culturii si a mentalitatii angajatilor. Necesitatea schimbarii era evidenta. Poate ca stilul tehnocratic, orientat catre procesele de productie era necesar si suficient in primii ani, dar pe masura ce compania se dezvolta, schimbarea de management era tot mai necesara", spune Postema.
Postema a realizat ca nu se acorda suficienta atentie partii umane a afacerii: angajatii. A inceput prin a nu mai face concedieri, atunci cand angajatii comiteau o greseala, dar o recunosteau si puteau invata din experienta neplacuta.
Angajatii si managerii aproape ca nu relationau deloc: "Cand am venit la birou, in prima zi de lucru la Sicomed, si am salutat femeile de serviciu, acestea aproape ca au facut infarct", isi aminteste Postema. Latura umana este cruciala in dezvoltare, crede acesta.
"Nu cred in motivarea oamenilor prin bonusuri si salarii mai mari; ceea ce am adus nou este atmosfera creata. De asemenea, rezultate foarte bune am obtinut dand angajatilor responsabilitati specifice", mai spune directorul Sicomed.



6 calculatoare la aproape 2.000 de angajati
In momentul privatizarii companiei, in 1999, la Sicomed existau doar 6 calculatoare personale operationale. "Cand am venit la Sicomed, in 2002, o parte din sistemul logistic era deja implementat. A trebuit, in schimb, ca echipa de conducere sa invete sa foloseasca noul sistem."
Parte din procesul de restructurare l-a constituit regandirea politicii de distributie. In 2002, Sicomed lucra cu aproximativ 200 de distribuitori de produse farmaceutice. In 2004, numarul acestora a scazut pana la 25, iar directorul de la Sicomed sustine ca se va reduce in continuare.
"Marketingul si vanzarile companiei erau trecute pe un plan secund. Nu existau nici un fel de informatii referitoare la piata, nu aveam nici o idee unde ajungeau produsele noastre in piata, nu cunosteam cererea si coordonatele acesteia. De aici a pornit necesitatea de a pune accent pe relatia cu clientii, de a fi customer-oriented", mai spune Postema.
Ideea ca Sicomed detinea 25% din volumul vanzarilor de medicamente de pe piata romaneasca era oarecum de neconceput pentru managerul olandez, la momentul cooptarii sale la conducerea echipei manageriale de la Sicomed. "Dupa ceva timp, am realizat ca nu acoperim piata interna asa cum ar trebui". Drept urmare, Sicomed detine in prezent o cota de peste 32% din piata interna a medicamentelor, in termeni cantitativi, in conditiile in care piata a cunoscut un ritm de crestere de peste 25% anul trecut.
In 2004, la Sicomed a fost initiata a doua etapa a restructurarii managementului si a operatiunilor, prin cooptarea in echipa de conducere a unor specialisti straini.
"Nivelul de motivare, atitudinea pro-activa insuflata staff-ului nu mai era suficienta.  Era nevoie de experienta straina. Felul in care angajatii au raspuns la aducerea in conducere a unor expati a fost peste asteptarile noastre". Postul de director financiar a fost ocupat de olandezul Arend Gerrit Bristra, iar cel de vicepresedinte de business development de elvetianul Edward Thomas Kania.



Eficienta mai mare cu angajati mai putini
Orice restructurare inseamna reduceri de costuri. Astfel, a fost necesara reducerea numarului de angajati de la 1.800 in 2002 pana la 1.100 angajati la sfarsitul anului trecut. Numarul acestora va mai scadea, pana la aproximativ 950, procesul de restructurare nefiind finalizat in intregime.
"Presiunea costurilor asupra marjelor de profit a fost una din principalele probleme cu care s-a confruntat Sicomed. Pretul mediu pe fiecare unitate de produs vanduta de Sicomed este de aproximativ 0,4 euro, in timp ce pretul de vanzare al celorlalti producatori de medicamente este de cel putin 0,8 euro/unitate. Pretul mediu al produselor importate sau produse de multinationale in Romania porneste de la aproximativ 2 euro/unitate, in conditiile in care materiile prime sunt achizitionate la preturi similare", apreciaza Postema.
Tot pentru a actiona in sensul reducerii costurilor de productie, Sicomed a decis anul trecut sa vanda sectia de perfuzabile mari, una din cele 3 sectii principale de productie ale companiei. "Sectia nu obtinea profitul pe care noi il asteptam. Pe de alta parte, nefiind o companie specializata in productia de perfuzabile mari, nu puteam dezvolta afacerea in mod corespunzator". Sicomed a vandut sectia de perfuzabile mari companiei italiene ACS Dobfar pentru aproximativ 3 milioane de euro.
Investitiile realizate la Sicomed pentru obtinerea certificarilor GMP (Good Manufacturing Practice), devenite obligatorii pentru toti producatorii romani de medicamente, au totalizat peste 15 milioane de euro si au fost realizate pe parcursul mai multor ani.
In 2002, Sicomed se confrunta cu unele probleme de fond. De altfel, compania a si sistat productia de injectabile pentru o perioada relativ scurta de timp, pe fundalul divergentelor cu autoritatile, care nu doreau sa admita o crestere a preturilor finale ale produselor Sicomed pana la nivelul la care sa fie acoperite costurile si sa se inregistreze si profit.
"In business-ul cu medicamente, implicarea sociala este cruciala. In 2002 nu eram in relatii prea bune cu Guvernul, pe anumite produse nici nu realizam profit".
Chiar daca cota de piata a companiei nu a crescut semnificativ, cifra de afaceri anuala a cunoscut o crestere sustinuta, profitul operational crescand in acelasi ritm sau chiar depasind ca ritm evolutia cifrei de afaceri. Eficientizarea proceselor de fabricatie au adus o crestere cu 35% a profitului net al Sicomed anul trecut, pana la 4,8 milioane de euro, in conditiile in care cifra de afaceri a avansat cu 5%, la 43,4 milioane de euro.
"Daca as putea sa o iau de la capat, nu as schimba nimic din ceea ce am facut. Singura diferenta este ca as face-o mai repede", concluzioneaza Postema.



Ce spun brokerii
In momentul preluarii conducerii companiei de catre Klaas Postema, actiunile Sicomed se tranzactionau in jurul valorii de 1.800 de lei/actiune. In prezent, pretul de tranzactionare este de 8.400 de lei/actiune, ceea ce inseamna o capitalizare bursiera de aproximativ 97 de milioane de euro.
"Sicomed are o situatie financiara buna in prezent, evolutia din ultima perioada fiind considerata pozitiva de investitori", spune Rares Nilas, directorul general al societatii de brokeraj BT Securities. Cu toate acestea, este greu de spus cat a reprezentat efectul restructurarii activitatii din aprecierea actiunilor la Bursa, avand in vedere ca piata a crescut in ansamblul ei, iar companiile farmaceutice au prezentat un interes deosebit din partea investitorilor, mai spune acesta.
"Structura actionariatului face ca actiunile Sicomed sa fie interesante, in perspectiva iesirii din afacere a fondurilor de investitii care se regasesc in actionariatul companiei, fapt ce va trezi cu siguranta interesul multinationalelor din domeniu", mai spune Nilas.
Actionarul majoritar al Sicomed este Venoma Holdings, cu o detinere de 51% din capitalul social al companiei. Venoma Holdings este un vehicul de investitii detinut de fondurile de investitii Black Sea Fund si Fondul Roman Post Privatizare, administrate de societatile Global Finance si, respectiv, GED Capital Development. Restul capitalului este impartit de SIF Muntenia, care detine 12% din actiuni si SIF Oltenia cu 10,14%.
alexandru.cerchez@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO