Companii

Cum ajung zeci de milioane de pachete dintr-un capăt în altul al lumii

Cum ajung zeci de milioane de pachete dintr-un capăt în altul al lumii

Autor: Razvan Muresan

01.11.2010, 23:54 221

Carsten Helssen, directorul de comunicare şi marketing al UPSEurope, compania care transportă volumul cel mai mare de coleteanual, vorbea târziu în noapte, pe aeroportul internaţional Köln -Bonn, despre munca pe care o face de peste 20 de ani, scrie revistaBUSINESS Magazin.
Şi, după cum spune el, în cei aproape 40 de ani de activitate acompaniei americane în Europa, toţi cei care au ajuns în vârfulmanagementului au pornit de jos. E practic drumul de la simplucurier, care livrează bagajele de la depozit către clienţi, până lagestionarea unui mecanism care la prima vedere pare cel puţincopleşitor. Vă veţi întreba de ce am vorbit despre curierat noapteaşi de ce tocmai în aeroport. E firesc să fie aşa, iar povestea ecât se poate de simplă. Platformele curieriştilor, aşezate înapropierea aeroportului din Köln, denumit Konrad Adenauer, dupănumele primarului oraşului şi al primului cancelar al Germaniei,cel care a mutat capitala la Bonn după război, este goală în timpulzilei. Avioanele încărcate cu pachete din toate colţurile lumiiîncep să aterizeze abia după nouă seara. Şi nu e vorba dedouă-trei, ci de câteva zeci. De la micile ATR-uri cu o capacitatede sub zece tone până la coloşii care transportă peste o sută,precum impresionantul Boeing 767-400 Jumbo.
Cei 2.300 de angajaţi ai hub-ului UPS din Köln, cu toate joburileposibile - mai puţini pompieri şi doctori, după cum glumeşteCartsen -, se ocupă de descărcarea zecilor de mii de colete, desortarea lor în funcţie de destinaţie şi apoi de încărcarea înzborurile cargo corespunzătoare.

Precizie de ceas elveţian
"Totul trebuie să meargă precum ceasul elveţian. Când lucram încentrul de sortare şi vedeam la miezul nopţii sutele de mii decolete, nu puteam să cred niciodată că vor putea ajunge la timppentru toată lumea." Şi e într-adevăr greu de crezut. Capacitateade sortare a hub-ului este de 110.000 de colete pe oră, iar timpuldisponibil pentru întreaga operaţiune este de trei ore şi jumătate.Se întâmplă astfel: după ce sunt descărcate, pachetele ajung înzona de înseriere şi timbrare, unde primesc un cod de barecorespunzător ţării şi districtului în care trebuie să ajungă. Apoisunt fotografiate şi se plimbă pe kilometri de benzi unde, înfuncţie de codul scanat, platformele care le transportă se înclinăla stânga sau la dreapta, ca să le trimită la zborulcorespun­zător. Iar zecile de mii de pachete coboară cătreangajaţi, de unde sunt încărcate în compar­timente standard pentruaeronave.
Aşadar, pachetul trimis astăzi din România pleacă la 9 seara de peAeroportul Henri Coandă din Otopeni, ajunge la 23 la Köln, iar ladouă noaptea îşi găseşte deja cursa care o să-l transporte ladestinaţie. Decolările încep la două şi jumătate fie că vorbim deaeronave mici, care se adresează Europei, sau de cele de dimensiunimari, cu des­tinaţii precum Louisville, Philadelphia, Dallas,Miami, Columbia, Rockford sau Hartford (SUA), Hamilton (Canada),Shanghai, Shenzen sau Hong Kong (Asia). Iar dimineaţa curierul batela uşa destinatarului şi îi livrează coletul trimis. Şi nu suntdeloc puţine, circa 15 milioane în fiecare zi, în cazul UPS.
De fapt, dacă vorbim de Europa, Kölnul este creierul careorganizează "mâinile" din teritoriu, unde, spre deosebire de oraşulde pe Rin, lucrurile se întâmplă mai mult în timpul zilei şi nunoaptea. Construcţia celor 30.000 de metri pătraţi de platformă dinincinta aeroportului german, o investiţie de 135 de milioane deeuro, nu a fost deloc întâmplătoare.
Când alegi locul pentru un hub de asemenea dimensiuni trebuie luateîn calcul mai multe variabile, iar Kölnul le-a bifat pe toate:situarea în centrul zonei europene de business, în apropiereaoraşelor-cheie, buna dezvoltare a infrastructurii rutiere şiferoviare, sistemul care să permită zboruri 24 de ore din 24,pistele cu dimensiuni adaptate avioanelor de mare capacitate,condiţiile meteorologice favorabile (lipsa ceţii şi a zăpezii) şisituarea între două mari oraşe care să permită un flux mare depersonal calificat.

Colete mai uşoare
Criza nu le-a stricat prea mult planurile curieriştilor. Deşi în2009 vânzările au scăzut atât în volum, cât şi în valoare, fineleanului a dat semne de revenire, iar plusurile au început să aparăla ambele capitole. Scăderea nu a venit nicidecum din micşo­rareavolumelor, ci în special din pricina diminuării greutăţiicoletelor, pe de-o parte, iar de cealaltă parte, din mutareasolicitărilor dinspre livrarea expres (în termen scurt) către ceanormală.
"În unele zile se vedea că sunt mai puţine pachete, dar dacăînainte îmi încăpea sub braţ un singur colet, erau zile când eraumai uşoare şi mai mici, deci angajaţii duceau chiar trei deodată",spune Carsten Helssen.
Explicaţia directorului de comunicare al UPS pentru scăderea totuşirezonabilă în parametri economici actuali se referă la faptul cămulţi dintre clienţi au nevoie de livrarea rapidă a produselor, caparte a modelului lor de business: "Dacă distribui de exempluDVD-uri sau noi aparate electronice, livrarea e extrem deimportantă pentru că toate trebuie să ajungă simultan în diversecolţuri ale lumii. E absurd să fi apărut pe rafturile magazinelordin Paris şi nu şi pe cele din Vancouver".
Aşa se face că şefii marilor companii de curierat se gândesc încontinuare la dezvoltare. Huburile europene ale UPS (Köln), DHL(Leipzig), FedEx (Paris) şi TNT (Liege) îşi trimit avioanele cătretot mai multe destinaţii. Iar cererea din noile ţări cucerite nu eun criteriu strict la care se opresc.
"Avem un avion chiar şi către Andorra. Dacă un client necontactează şi vrea să livreze colete către Argentina, Japonia,Franţa, Andorra şi Cipru, am putea pierde contractul dacă nu îiacoperim două din cinci destinaţii", ilustrează Helssen printr-unexemplu cât se poate de relevant. Aşa au ajuns marile businessurieuropene şi în România, iar 2008 a fost anul în care şi-au făcutsimţită prezenţa.
Topul companiilor din curierat nu s-a schimbat faţă de 2009, celmai mare jucător privat rămânând Fan Courier, care a rulat afaceride 40 de milioane de euro şi a avut un profit net de 8,3 milioanede euro. Anul trecut, mai mulţi jucători locali din curierat, careau fost preluaţi de companiile internaţionale în 2008, au trecutprin procese de reorganizare.
În top urmează granzii TNT, DHL şi UPS, cei din urmă estimând ocreştere de 20% pentru anul în curs faţă de perioada similară aanului trecut.
Speranţele pentru această creştere se bazează şi pe rezultatele dintrimestrul IV al lui 2010. Nu de alta, dar luna decembrie e dedeparte cea mai activă pentru firmele de curierat, activitatea dinpreajma sărbătorilor fiind chiar şi cu 50% mai mare faţă de operioadă normală.
"Lucrăm la foc continuu şi pe 23 şi pe 24 decembrie şi practicCrăciunul e sărbătorit la noi cu întârziere", mărturiseşte IuliaNartea, country manager al UPS România, în aşteptarea rezultatelorpeste obiective din ultima lună a anului.