♦ Viitoarea hartă a transportului de hidrogen ar putea fi formată din 6 coridoare majore, România fiind inclusă în coridorul sud-estic. Dezvoltarea pe plan local va avea la bază conversia marilor conducte de transport al gazului astfel încât să poată fi mişcate cantităţi importante de hidrogen. Dar ceea ce face interesantă producţia de hidrogen în România sunt de fapt proiectul de oţel verde de la Galaţi şi potenţialul solid pentru producerea de energie regenerabilă.
Potrivit unui studiu realizat de European Clean Hydrogen Alliance (Alianţa Europeană a Hidrogenului Curat), entitate formată în 2020 pentru a sprijini dezvoltarea hidrogenului la nivel european până în 2030, se vor forma 6 coridoare pentru transportul hidrogenului în următorii ani astfel încât să fie atins obiectivul de producţie şi import a 20 de milioane de tone de hidrogen la finalul decadei. Cele şase coridoare, aşa cum apar ele în documentul European Clean Hydrogen Alliance, sunt Coridorul Sud-Central, Coridorul Iberic, Coridorul Marea Nordului, Coridorul Nordic Baltic, Coridorul Estic şi Coridorul Sud-Estic, din care face parte şi România.
„Cel mai important factor care susţine dezvoltarea Coridorului Sud-Estic este nevoia de a decarboniza industria, transporturile şi sectorul energetic în regiunea estică şi sud-est europeană. Acest lucru este deosebit de relevant pentru noile proiecte de oţel verde şi pentru cele industriale din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Croaţia, Slovenia, Austria, Cehia spre Germania“, se arată în raportul publicat recent de European Clean Hydrogen Alliance.
