Criza energetică din Europa se adânceşte pe măsură ce Rusia limitează şi mai mult exporturile de gaze naturale, iar ceea ce în urmă cu doar câteva luni părea un scenariu puţin probabil, în prezent devine realitate, spune Radu Puiu, analist XTB.
Preţul de referinţă al gazelor naturale din Europa (Dutch Title Transfer Facility) a crescut cu 28% luni dimineaţă, ajungând la 274 euro pe megawatt oră, în prima zi de tranzacţionare după ce Gazprom a oprit fluxurile prin Nord Stream 1 pentru o perioadă nedeterminată, susţinând că a găsit o scurgere de petrol într-o turbină.
Contractele futures ale preţului de referinţă al gazelor naturale au scăzut cu 2,5% miercuri, după ce s-au depreciat cu până la 13% marţi. Retragerea preţurilor reprezintă un moment de respiro pentru piaţă, stocurile mai mari de gaz din Europa contracarând riscurile de aprovizionare din Rusia, arată analiza XTB.
Totuşi, intervalele de tranzacţionare sunt încă foarte ample, fapt ce reflectă nivelul ridicat de incertitudine şi volatilitate. În acest context, anumite state sunt forţate să ia măsuri rapide, pregătindu-se pentru cheltuieli importante pentru a încerca să limiteze impactul asupra consumatorilor.
În România, guvernul a implementat o schemă de plafonare a facturilor la gaz şi electricitate pentru gospodării şi alţi utilizatori, până la anumite niveluri de consum lunar, şi de compensare a furnizorilor de energie pentru diferenţă.
Schema va fi în vigoare până în martie 2023. Deşi, iniţial, se estima că schema s-ar ridica la costuri de 3 miliarde de euro, în prezent analiştii se aşteaptă să depăşească pragul de 10 miliarde de euro.
Potrivit Goldman Sachs, în 2023, o gospodărie europeană tipică poate cheltui până la 500 de euro lunar pe facturile la energie. Acest lucru ar reprezenta o creştere de peste trei ori faţă de costurile din 2021, când facturile medii la energie au ajuns la 160 de euro.
