Până în 2030, sectorul energetic are nevoie de investiţii de 20 de miliarde de euro în modernizare, cea mai mare parte a banilor urmând să vină din buzunarele investitorilor privaţi.
Energia nucleară este un domeniu prioritar, dublarea capacităţii de la Cernavodă fiind un proiect de care „atârnă“ securitatea energetică locală, dar care se va face doar printr-o schemă de garantare a veniturilor.
Proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti pică, ideea unei mega-centrale de acumulare prin pompaj (care poate fi consumator sau producător după cerinţele sistemului - n.red.) fiind înlocuită de proiecte mai mici.
Transportul public ar trebui să se bazeze în mare parte pe autobuze electrice sau hibride, lucru care ar trebui să antreneze pe orizontală dezvoltarea unei industrii de componente electrice sau de baterii. Poate merită menţionat că acum jumătate din autobuzele din Bucureşti nu au aer condiţionat, iar timpul de aşteptare în staţie depăşeşte uneori 30 de minute.
România rurală se încălzeşte cu lemne, dar în 2030 casele din sate vor fi eficiente din punct de vedere energetic şi cele mai multe racordate la reţeaua de distribuţie a gazelor. Listările la bursă vor continua, monopolul statului urmând să rămână în transportul de gaze şi energie şi în lanţul nuclear. În rest, dacă oferta este bună, participaţii din companiile de producere de energie sau gaze sunt la „raft.î
Proiectul de strategie energetică 2030 a fost lansat în consultare publică pe 15 noimebrie, „romanulî de circa 100 de pagini fiind aşteptat de acest domeniu de peste 30 de miliarde de euro de aproape un deceniu.
