ZF Energie 2022. Investiţiile în energia românească nu mai pot aştepta. România, în pericol de a pierde iar startul în cursa investiţiilor Europene

♦ Ziarul Financiar a organizat luni, 12 decembrie, conferinţa anuală ZF Energie, ca un rezumat al anului care aproape a trecut, unul dintre cei mai complicaţi ani, dar şi pentru prezentarea perspectivelor de viitor pentru piaţa energiei.

Este un punct de cotitură pentru piaţa energetică românească, la finalul unuia dintre cei mai com­plicaţi ani. Este nevoie de inves­tiţii peste tot, iar lucrurile au început să se mişte, chiar dacă nu cu viteza dorită, au spus speakerii conferinţei anuale ZF Energie, ediţia 2022. Sunt proiecte, sunt bani, dar cu toate acestea lucrurile încep să se mişte greu. În tot acest timp, alte ţări, cu potenţial ridicat pentru energie regenerabilă, cum este Grecia, au pornit deja investiţiile.

„La final, în 2026, respectiv 2030, vom vedea şi altceva în afară de studii şi hârtii: Sun­tem într-un moment destul de complicat pe partea de energie. Suntem la graniţa dintre a fructifica oportunităţi sau a cădea în prăpastie. Timp nu prea mai e mult. Anul 2026 cred că este un an critic şi poate să fie anul finalizării multor investiţii sau poate să fie anul în care devenim cea mai dependentă ţară din Europa Centrală şi de Est de importurile de energie“, a spus, în cadrul evenimentului, Răzvan Nicoles­cu, membru în comitetul executiv al EIT - insti­tutul european de inovaţie şi tehnologie.

Următorul deceniu, dar mai ales urmă­torii cinci ani cu fondurile din PNRR, trasează aşa­dar direcţia sistemului energetic din România. Criza energiei a prins România în scăderea a capacităţilor de producţie de energie electrică, după ce închiderea centralelor pe cărbune s-a făcut înainte de a se investi în capacităţi noi. De asemenea, criza gazului din Europa, după ce Rusia a atacat militar Ucraina, a arătat cât de importantă este independenţa energetică. În aceste condiţii, investiţiile, în toate sectoarele energetice, nu mai pot fi amânate, fie că este vorba de producţie, transport sau stocare.

Mai mult, începând cu 2026, reactorul 1 de la Cernavodă intră în procesul de retehno­logi­zare şi astfel 700 MW (circa 10% din producţia de energie din România) dispar pentru cel puţin cinci ani. Ce se pune în loc? „Avem un calendar: 2024 pentru cei 735 MW în fotovol­taice şi 1.300 în gaz în 2026. Discuţiile cu băncile şi investitorii pe care i-am atras le avem de cel puţin un an. Noi ştim ce avem de făcut, avem nevoie doar de claritate şi stabilitate“, a spus Lacrămioara Diaconu-Pinţea, membru în directoratul Complexului Energetic Oltenia.

Ministerul Energiei estimează că, până în 2030, vor fi instalate capacităţi de circa 10.000 MW: „Ne-am asumat prin PNRR circa 7 GW până în 2030. PNRR va începe să lu­cre­ze în paralel şi cu contractele de diferenţa. An­tici­păm capacitate totală de peste 10.000 MW, capacitate nouă conectată la reţea până în 2030-2031. Acoperă tot spectrul de tehnolo­gii, ceea ce este important“, a spus Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Cu toate acestea, au spus mai mulţi speakeri, este nevoie de o organizare mai bună la nivelul ministerului pentru gestionarea proiectelor care vin pentru finanţarea prin programele europene, existând întârzieri: „Nu suntem foarte bucuroşi că se întârzie cu aceste evaluări. Cred că întârzi­erea este un semnal prost pentru investitori. Vom trimite sugestii ministerului să evalueze cu clauză suspensivă, să importe practici de la alte ministere“, a spus, în cadrul evenimentului, Ro­xa­na Mircea, managing partner REI Grup.

Romeo Milea, technology executive, Vodafone

► A fost un an foarte greu. Dacă în 2019 noi aveam în buget preţul energiei la 300 de lei/MWh, anul acesta am început cu 500 de lei/MWh şi am sărit imediat la 800 de lei/MWh, iar de la 1 septembrie, preţul la liber, pentru că am fost scoşi din zona de plafonare, a crescut de 4-5 ori şi încă nu suntem foarte siguri cum vom fi anul viitor.

► Energia reprezintă un element important în costul nostru de operare a reţelei. Noi nu suntem un producător de energie, cu toate că avem investiţii mici în panouri fotovoltaice, dar sunt mai degrabă în zona de oportunitate.

► Focusul nostru este să cumpărăm energie verde. Există o direcţie generală la Vodafone în Europa în ceea ce priveşte energia verde.

► Un lucru foarte important la care ne uităm este zona de eficienţă energetică – cât de eficienţi putem fi, cât de mult reuşim să retehnologizăm sau să aplicăm diverse metode de a eficientiza energetic şi de a ne reduce costurile cu energia.

► Noi avem un consum de aproximativ 180 GWh/an. În ciuda  dezvoltării reţelei, care necesită un consum mai mare de energie, am reuşit prin metode de reducere a energiei să ne menţinem un nivel constant.

Oana Ijdelea, managing partner, Ijdelea & Asociaţii

► Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) cu siguranţă este cel care în mod fundamental a schimbat regulile jocului pentru piaţa de gaze din România şi din regiune, cu atât mai mult cu cât producţia a început în actualul context geopolitic extrem de instabil.

► Întrebarea mea este când vine Ordonanţa 120. Sper să nu trăim ce am trăit în 2018, când Ordonanţa 114 a venit pe 28 decembrie, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2019. Aşteptăm în continuare poziţia Ministerului Energiei şi a Ministerului de Finanţe, vizavi de contribuţia la acest Fond de Solidaritate.

► Trecerea la o piaţă liberă s-a făcut altfel decât cursiv şi într-o manieră transparentă. Nu putem să funcţionăm pe acest model de fiinţă mitologică, de centaur, să avem o piaţă reglementată, dar unde de fapt noi suntem parte dintr-o piaţă liberă. Nu va funcţiona aşa, este un semnal foarte prost care sperie investitorii. Trebuie să ştim de la început care sunt toate elementele din puzzle.

► Strategia naţională de hidrogen este foarte importantă şi ar trebui să fie redactată şi implementată cât mai repede.

► Este nevoie de o revizuire a legislaţiei care să permită aceste dezvoltări, atât pe partea de producţie, cât şi pe partea de transport şi utilizare efectivă.

Dan Drăgan, secretar de stat, Ministerul Energiei

► Este o iarnă nu foarte deosebită. Până în acest moment, în cadrul Ministerul Energiei au fost implemen­tate toate măsu­rile necesare pentru a trece perioada. Şi aici mă refer inclusiv la gazele înmagazinate, cu peste 3 miliarde de metri cubi înmagazinaţi.

► Toate aceste măsuri implementate ne conduc către o perioada liniştită în care toţi consumatorii nu vor avea probleme de aprovizionare cu energie, indiferent de temperatură.

► Avem două direcţii mari de investiţii: PNRR şi Fondul de Modernizare. Prin PNRR au fost lansate primele apeluri pentru energie regenerabilă. Suntem în partea de analiză finală a documentelor. Prin acest apel de proiecte ne dorim finanţarea cu până la 460 mil. de euro în noi capacităţi de producţie. Ne aşteptam în jur de 950 MW capacitate instalată, dar sperăm că această ţintă să fie depăşită.

► Pe Fondul de Modernizare avem aprobate şi semnate contracte de modernizare de 430 mil. euro pentru reţeaua de energie. Pentru restructurarea CE Oltenia au fost pregătite şi alocate peste 900 mil. euro în fotovoltaice şi centrale de ciclu combinat.

► Va fi lansat şi un apel de proiecte pentru producătorii independenţi de energie din surse regenerabile şi valoarea acestuia va fi de aproximativ 500 mil. euro.

Cătălin Stancu, associated senior, Horvath

► Logica ar fi să fa­cem toate efor­turile să dezvoltăm energie verde, din cel puţin din trei motive. La ora asta, toate studiile arată că vântul şi solarul au cele mai mici costuri de întreţinere. Şi hidro are o poziţie foarte bună. La viteza de dezvoltare a proiectelor rămân doar primele două. Şi al treilea argument este că cel mai bun cost variabil îl are energia regenerabilă. Întrebarea este de ce, totuşi, nu se întâmplă?

► Toate celelalte argumente par să fie în favoarea noastră: avem al cincilea cel mai bun potenţial tehnic în ceea ce înseamnă vânt şi solar. Avem toţi banii necesari. Nu avem organizarea, planurile concrete.

► Uită-te le ce ai în curte. Care este sursa de energie unde nu depindem de nimeni? Gazul din Marea Neagră şi energia regenerabilă. Dacă ştim că acesta e răspunsul, bani avem, ce ne mai trebuie? Puţină organizare

► România nu stă chiar atât de rău. România, pe total importuri de energie, nu doar din perspectiva energiei electrice, este pe locul trei sau patru în Europa ca grad de independenţă. Asta ar trebui să se simtă.

► Nu avem destulă producţie de energie, asta este problema de bază. O altă problemă este structura pieţelor.

Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru directorat Complexul Energetic Oltenia

► În momentul de faţă, cu toţii înţelegem necesitatea de a avea această reglementare şi ne dorim să fie cât mai clar pentru ce perioadă de timp va exista. Cu siguranţă cadrul reglementat nu este sustenabil, să susţină investiţiile, mai ales dacă se întinde pe o perioadă mai lungă de timp. O măsură temporară o înţelegem cu toţii. Pentru investiţii avem nevoie de claritate şi stabilitate, atât noi, cât şi băncile.

Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica

► Planurile asumate de către compania noastră până în 2032 prevăd urmă­toarele lu­cruri: retehno­lo­gi­zarea Unităţii 1, care va da cea mai ieftină producţie de energie curată din România, dar şi construirea Unităţilor 3 şi 4 şi punerea lor în funcţiune şi a unei centrale de tip SMR, cu o capacitate de 462 MW.

► Retehnologizarea Unităţii 1 a început, de fapt, în 2018. Proiectul a fost structurat în trei faze – o evaluare care a reperat toate compo­nentele ce trebuie schimbate pentru a prelungi durata de viaţă cu încă 30 de ani, profilarea proiectului şi determinarea costurilor.

Bogdan Toncescu, membru directorat Transelectrica

► Dacă e să ne raportăm la ce s-a întâmplat în ultimul an şi ju­mătate, vedem că Transelec­trica a semnat contracte de finanţare pentru nouă proiecte pe Fondul de Modernizare, în valoare de 424 mil. euro.

► Aceste proiecte sunt concentrate pe două zone unde în momentul de faţă există con­ges­tii foarte mari – Banat şi Dobrogea, zone cu potenţial foarte mare atât eolian, cât şi solar.

Vasile Cârstea, directorul general, Depogaz

► Din punctul de vedere al gazelor înmaga­zinate stăm foarte bine. Capacitatea a fost ocupată în proporţie de 98-99%.

► Depogaz este proprietarul celor cinci depozite, cu o capacitate de înmagazinare de 3 mld. metri cubi, cu o capacitate de injecţie zilnică de 20-22 mil. şi o capacitate de extracţie de 33-34 mil. de metri cubi de gaze pe zi.

► Ca şi proiecte de dezvoltare în viitor, Depogaz şi-a propus mărirea capacităţii de înmagazinare de la 3 la 4,2-4,5 mld.

Roxana Mircea, managing partner REI Grup

► Noi nu simţim aşa bine. Nu suntem foarte bucuroşi că se întârzie cu aceste evaluări. Cred că întâr­zierea este un semnal prost pentru investitori. Vom trimite su­gestii minis­terului să evalueze cu clauză suspensivă, să importe practici de la alte ministere.

► Vii cu Fondul de Moderni­za­re. Companiile nici nu vor să audă de acest fond, când ele nu şi-au primit rezultatul şi se ştie foarte clar în piaţă că nu s-a făcut nici măcar evaluarea proiectelor depuse în mai-iunie.

Radu Voinescu, managing partner, Sol Associates

► Mai sunt apro­xi­mativ 5.000 MW cu avize tehnice de racordare la Transelectrica, plus sute de MW cu avize tehnice de ra­cordare la ope­ratorii de distribu­ţie. Sunt mii de asemenea proiecte cu avize de racordare la operatorul de distribuţie.

► Este adevărat că există o inflaţie de proiecte. Multă lume având un teren încearcă să obţină un ATR (aviz tehnic de racordare – n. red.) şi doar o parte din aceste proiecte vor fi finanţa­bile şi puse în funcţiune ca centrale electrice.

Szabolcs Nemes, managing partner, Roland Berger România

► Dezbaterea în jurul modelului de piaţă şi a gradului de reglementare are loc acum şi la nivel european. Nu cred că există o formulă câştigătoare, ambele modele au avantaje şi dezavantaje.

► Gazul, în momentul de faţă, are o influen­ţă puternică asupra preţului energiei şi la nivel european se discută de o încercare de decu­plare a preţului electricităţii de preţul gazului.

► Dezbaterea în jurul mode­lului de piaţă şi a gradului de reglementare are loc acum şi la nivel euro­pean. Nu cred că există o formulă câştigă­toare, ambele modele au avantaje şi dezavantaje.

Dorin Badea, senior investment director, Amber Infrastructure Limited

► Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări (FI3M) a fost înfiinţat în 2019, dar pe de altă parte, evoluţia sa până astăzi este tipică pentru un astfel de vehicul. Fondul este mare, de aproape 1 mld. de euro la ora actuală şi sperăm ca în prima parte a anului viitor să ne îndreptăm către 1,3-1,5 mld. de euro. Fondul a fost înfiinţat în 2019 de către guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Poloniei.

Răzvan Nicolescu, membru în comitetul executiv, EIT

► Suntem într-un moment destul de complicat pe partea de energie. Suntem la graniţa dintre a fructifica oportunităţi sau a cădea în prăpastie. Timp nu prea mai e mult. Anul 2026 cred că este un an critic şi poate să fie anul fina­lizării multor investiţii sau poate să fie anul în care devenim cea mai depen­dentă ţară din Europa Centrală şi de Est de importurile de energie.

► Avem 250 MW putere instalată şi aproape 10.000 de prosumatori – IMM-uri şi mici investitori -, adică 250 mil. euro investiţi de ei în ultimii ani. În rest, multe planuri şi discuţii şi puţine lucruri finalizate.

Răzvan Grecu, head of business development, ENGIE România

► Gazele natu­rale şi energia regenerabilă sunt preocu­pările majore pe care le avem. Operăm una dintre infrastructurile mari ale României în zona de gaze naturale şi este evident că o prioritate pentru noi este continuare procesului de modernizare a acestei infrastructuri.

► O parte la fel de importantă, dar cu un orizont de timp mai larg, este aceea de a pregăti această infrastructură pentru încorporarea gazelor verzi.

► Anul trecut, am extins reţeaua la aproximativ 600 de kilometri şi am conectat 90.000 de clienţi noi. Prin urmare, cererea continuă să fie acolo.