Companii

Se întâmplă în România: cum a ajuns gazul din producţia internă un blestem pentru preţul energiei? La noi energia este peste 500 de euro pe MWh, la spanioli de 3,5 ori mai ieftină, iar la suedezi energia este aproape gratuită. România avea ieri al doilea cel mai mare preţ al energiei din Europa

Se întâmplă în România: cum a ajuns gazul din...

Autor: Roxana Petrescu

30.07.2022, 17:01 14776

Paradoxal, tocmai bogăţiile interne, gazul, ţin preţul la un nivel istoric din cauza felului în care funcţionează piaţa Situaţia de acum arată şi ce înseamnă 10 ani de blocaj total al investiţiilor în energie verde direct în factură În Suedia, una dintre cele mai verzi economii ale lumii, energia era ieri numai 7 euro pe MWh, aproape gratuită faţă de cei 512 euro pe MWh din România.

În după-amiaza zilei de ieri, niciuna dintre cele 1.500 de turbine eoliene montate în România nu funcţiona, cele mai mari trei surse de energie locale pentru acoperirea consumului fiind energia hidro (29%), centrala nucleară de la Cernavodă (21%) şi centralele pe gaz (20%).

În contextul în care gazul a devenit cel mai scump combustibil din peisajul producerii de energie, aceasta este sursa care „închide“ piaţa ca şi cost, ceilalţi producători aliniindu-se la semnalul gazului în ceea ce priveşte formarea preţului. Practic, în acest moment, o resursă internă face din România a doua cea mai scumpă piaţă de energie din Europa.

La nivel european, inclusiv în România, pieţele de energie funcţionează după modelul preţului marginal pentru electricitate. Ce înseamnă acest lucru? Pieţele interne sunt organizate astfel încât energia cea mai ieftină intră prima în sistem, sursele mai scumpe fiind adăugate în funcţie de cerere. Acest model asigură eficienţă, transparenţă şi îi motivează pe producători să tindă spre costuri cât mai mici. Există un consens general că modelul marginal este cel mai bun pentru funcţionarea pieţelor de electricitate liberalizate. Atunci când există suficientă producţie de energie verde pentru a acoperi cererea, atunci preţurile sunt la cel mai scăzut nivel pentru că producătorii scumpi nu trebuie porniţi. Când este necesară mai multă energie, atunci intră în funcţiune centralele mai scumpe, ele fiind cele care dau preţul de închidere a pieţei. Modelul funcţionează foarte bine în teorie pentru statele care au producţii generoase de energie verde. Pentru cele mai multe însă, în acest moment, este un model care ţine preţul energiei sus, un exemplu fiind chiar România, unde preţul energiei este dat acum de preţul gazului.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro