♦ Carmen Neagu, unul dintre cei mai experimentaţi oameni din industria energetică locală, a preluat de jumătate de an frâiele GSP Power, firmă care face parte din holdingul GSP (Grup Servicii Petroliere), controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu.
„Cred că este nevoie de o adunare a compe-tenţelor pentru a crea un produs românesc valoros în energie, pentru a nu pierde expertiza pe care o avem în acest domeniu. Există în acest moment fondurile necesare şi pregătirea pentru noua zonă a energeticii şi vorbim aici despre energie verde, hidrogen, eficienţă energetică. Toate aceste direcţii îşi pot găsi parteneri viabili aici pentru a începe producţia în România“, spune Carmen Neagu, executiv cu o carieră de peste 35 de ani în domeniul energiei electrice.
De-a lungul anilor, Neagu a ocupat funcţii de conducere în cadrul General Electric, Transelectrica sau EnergoBit, fiind un om cheie în lansarea industriei de energie verde în România.
„Producţia (în noile direcţii de dezvoltare ale sectorului energetic – n.red.) înseamnă şi partea de echipamente, dar mai înseamnă şi proiectarea, mentenanţa, partea de servicii. Toată această nouă zonă din energie poate deveni al doilea val de dezvoltare economică pentru România, după cel din automotive. Iar noi trebuie să fim aici. Acesta este scopul GSP Power“, spune Neagu.
Direcţii pentru GSP Power
Carmen Neagu a venit la conducerea GSP Power de la jumătatea acestui an, după finalizarea unui proiect de redresare financiară aplicat în cadrul EnergoBit, una dintre cele mai mari firme antreprenoriale din domeniul echipamentelor şi serviciilor energetice.
„Aceasta a fost misiunea mea acolo, maurul şi-a făcut datoria. M-a atras însă ideea de construcţie a unei companii noi. Venirea mea la GSP Power a urmat unei discuţii pe care am avut-o cu proprietarul GSP Holding în primăvară. Nu ne cunoşteam, dar am împărtăşit viziunea privind dezvoltarea economică. Totul s-a încheiat cu un amical mai vorbim. Însă odată cu încheierea stării de urgenţă, am reluat discuţiile şi am pornit acest proiect.“
Neagu spune că mandatul ei din punct de vedere strategic se va concentra pe două direcţii. Prima va fi aceea de a contura GSP Power ca un agregator de competenţe deja existente, iar cea de-a doua va fi de a identifica şi de a susţine start-up-urile din energie care vin cu soluţii pentru noua generaţie de proiecte din domeniu.
„Nu ne uităm la zona de furnizare de energie, ci la proiecte de producţie flexibile, eficiente, pentru care să asigurăm proiectarea, operarea şi mentenanţa.“
Marea Neagră şi morile de vânt
Offshore-ul eolian este pe lista de analiză a GSP Power, România fiind creditată în acest domeniu cu un potenţial imens în zona Mării Negre.
Există studii care arată că platoul continental românesc poate găzdui 22 GW (22.000 MW cu bază fixă - n.red.) de proiecte eoliene offshore. În prezent, pe plan local funcţionează circa 3.000 MW (3 GW) în proiecte eoliene pe uscat, cea mai mare parte din această capacitate fiind concentrată în zona Dobrogei. Întregul sistem de producţie al României cumulează de astfel 24.000 MW, din care nu mai funcţionează decât jumătate.
Dacă ar fi montate eoliene de 2 MW, ar rezulta că dacă s-ar instala toată capacitatea potenţială la malul mării ar trebui să răsară o pădure de 11.000 de eoliene.
„Ne pregătim foarte serios pentru offshore-ul eolian. Am început discuţiile cu marii producători. Experienţa pe care GSP o are în zona de construcţii marine ne dă certitudinea că putem fi un partener în această direcţie. Potenţialul este oricum imens.“
Neagu mai spune că în cazul eolienelor plutitoare tehnologia nu este la fel de avansată, dar proiectele cu bază fixă au ajuns să genereze energie la acelaşi cost cu centralele pe cărbuni, fără nicio subvenţie.
„Acum este în discuţie strategia UE pentru offshore, iar România ar trebui să facă mult lobby. La final, Marea Neagră pentru UE nu înseamnă decât România şi Bulgaria şi toate studiile arată că vântul bun la noi este.“
O idee pentru noua energie
Dar apariţia unor noi proiecte eoliene tot în zona Dobrogei ar putea genera probleme pentru sistemul de transport, lipsa de flexibilitate a acestuia fiind una dintre principalele piedici în dezvoltarea de noi investiţii. Neagu crede că sunt soluţii.
„Se poate gândi un model diferit de dezvoltare al regiunilor pornind chiar de la acest potenţial energetic. Dobrogea poate deveni o zonă agricolă foarte interesantă pentru irigaţii, lucru care ar asigura un debuşeu pentru 3.000 MW. Gândite astfel lucrurile, problemele în reţea nu ar trebui să apară.“
Gazul este o altă direcţie de dezvoltare pentru GSP Power, deşi lucrurile par tot mai complicate, mai ales pe partea de asigurare a finanţărilor, în contextul în care orientarea la nivelul UE spre energia verde pare de neclintit.
Astfel, dacă la nivelul anului 2050 gazul pare a fi scos din ecuaţia energetică europeană, finanţarea unor astel de proiecte, care vor deveni că şi cărbunii în 30 de ani, este complicată. Neagu spune însă că tranziţia nu se poate face fără a ne folosi de resursele proprii de gaze.
„România a arătat, de la cel mai înalt nivel, că este dispusă să accepte o pondere mai mare a regenerabilelor în coşul său de producţie, dar că nu va face acest lucru necondiţionat, ci doar prin acceptarea la finanţare europeană a proiectelor care presupun utilizarea resurselor locale. Gazul este una dintre aceste resurse, iar noi ne uităm la astfel de soluţii de tranziţie. Vrem un portofoliu de soluţii eficiente, modulare, flexibile, cu un consum cât mai eficient al gazului. Acestea sunt proiectele care vor permite integrarea noului val de regenerabile.“
CEO-ul GSP Power este convins că era proiectelor mamut a apus, aşă că printre obiectivele mandatului său în zona de investiţii se află 3 centrale pe gaz, dar nu mai mari de 150 MW, fix genul de proiecte care flexibilizează sistemul.
„Principala provocare pe care o văd eu acum în sistem este lipsa flexibilităţii acestuia ca urmare a lipsei de investiţii.“
La final, Neagu pledează pentru dialog între mediul de business şi cel politic, România având şanse, în opinia managerului, să găsească în tranziţia energetică resursele pentru un nou val de creştere economică.
„Pe zona de electromobilitate trebuie să ne gândim la asamblare locală, pentru solare putem produce aici structura metalică. Pentru turbine putem face local platformele. Totul se poate dacă ne punem la masă.“
