♦ Clădirile pentru care nu mai există cerere pentru birouri vor fi transformate în clinici, spitale, blocuri de apartamente sau chiar şcoli şi universităţi dacă formatul acestora permite. Acum numărul companiilor care vor să contracteze mari spaţii de birouri începe să scadă, dar creşte numărul celor care vor spaţii office certificate.
Cererea pentru spaţii moderne, certificate, alături de munca în regim hibrid sau de acasă, pune tot mai mare presiune pe piaţa de birouri care devine una polarizată. Mai mult, piaţa de birouri va înregistra cele mai mici livrări din ultimele două decenii. Un singur proiect de anvergură, de circa 16.000 de metri pătraţi, ar putea fi livrat în acest an în Bucureşti, de exemplu, ceea ce face ca 2024 să fie cel mai slab cel puţin din 2004-2005 încoace, când piaţa birourilor se afla în faza incipientă.
„Piaţa se polarizează, iar acest trend l-am văzut şi în Polonia, în Varşovia, spre exemplu. Ne aşteptam la acest lucru din 2021-2022, când acolo vedeam două categorii mari de clădiri de birouri – unele extrem de căutate, iar altele care sufereau. Acum pentru angajat este extrem de important dacă până la birou parcurge un drum de jumătate de oră sau o oră şi jumătate. Acest lucru era important şi în 2019, dar nu era de „pus pe tapet“. În cazul celor amplasate departe de infrastructură şi ineficiente, nu se mai pune problema de preţ de închiriere, ci dacă vor putea fi închiriate. Ele se pot lista şi la 4-5 euro mp/lună şi nu vor găsi clienţi“, a explicat Laurenţiu Lazăr, managing director al companiei de consultanţă Colliers România. El explică faptul că în Bucureşti nu se poate discuta despre un stoc vechi de clădiri de birouri, aşa cum se întâmplă în Europa de Vest sau Statele Unite. Acolo sunt clădiri de birouri din anii ’50, ’60, ’70 sau ’80 care nu mai sunt căutate, însă în Capitală cele mai multe au fost construite după 2008, însă există problema eficienţei energetice.
