Murfatlar, cel mai mare jucător din industria locală a vinului raportat la cifra de afaceri, a intrat în insolvenţă după ce Tribunalul Constanţa a admis cererea formulată chiar de companie şi spune că are în vedere să se reorganizeze.
"Gradul lent de recuperare a banilor din piaţă, caracteristica generală a mediului de afaceri în această perioadă care are ca principal efect lipsa de lichidităţi, face dificilă achitarea datoriilor exigibile", a spus Cosmin Popescu, directorul general al Murfatlar România.
Un business de 44 milioane de euro în reorganizare
Intrarea în insolvenţă a companiei după o cerere proprie poate fi considerată o surpriză cu atât mai mult cu cât este liderul pieţei româneşti de vin după cifra de afaceri iar în trecut au existat cereri de insolvenţă din partea creditorilor, dar la care reprezentanţii companiei spuneau că "s-au agreat diverse modalităţi de soluţionare a divergenţelor, astfel încât urmează a se renunţa la cererile formulate". Totodată, compania a accesat fonduri europene pentru reconversia viţei-de-vie.
Potrivit datelor prezentate de Murfatlar, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 185 mil. lei (44 mil. euro) în 2011, din care 45 mil. lei (10,6 mil. euro) au reprezentat vânzările reţelei de magazine Crama Murfatlar.
Directorul general al Murfatlar, companie care are în portofoliu branduri precum Zestrea Murfatlar, Zaraza, Lacrima lui Ovidiu, Arezan, Trei Hectare, Sec de Murfatlar, dar şi altele, spune că va continua strategia de dezvoltare şi extindere a activităţii conform planurilor prestabilite.
"Murfatlar România va dezvolta liniile de business pe care le avem, mizând pe maturizarea reţelei Crama Murfatlar, cât şi pe lansările de produse noi. (...) În acest moment sunt funcţionale aproximativ 125 de crame în întreaga ţară, existând în continuare proiecte de deschidere şi noi francize până la 180 de locaţii. Estimăm că anul acesta îşi va depăşi obiectivul de cifră de afaceri", a mai spus Cosmin Popescu.
Afaceri de familie în insolvenţă
Acţionarii Murfatlar sunt fraţii Dobronăuţeanu (Emanuel - Corneliu Dobronăuţeanu şi Ion Şerban Dobronăuţeanu), însă acesta nu este singurul business al lor în insolvenţă. Principal Company şi fosta companie Biborţeni se află însă în insolvenţă cu datorii de câteva zeci de milioane de lei. Principal Company a fost producătorul mezelurilor Salonta şi Matache Măcelaru şi se confruntă pentru a doua oară cu situaţia de insolvenţă.
Matache Măcelaru a fost în perioada 2008-2010 unul dintre cele mai vizibile branduri din industria mezelurilor după ce acţionarii (fraţii Dobronăuţeanu) au investit puternic în promovare.
În urma promovării puternice, cifra de afaceri a Principal Company - care deţinea brandurile de mezeluri - a crescut de la 9,3 mil. euro în 2006 la peste 25 mil. euro în 2008. În 2010 însă, Principal Company a intrat în insolvenţă având de restituit datorii de 70 de milioane de lei, potrivit unor informaţii anterioare ale companiei.
Astfel, acţionarii au decis ca la fabrica din Prahova să înceapă şi producţia de băuturi alcoolice, în timp ce la Salonta (Bihor) o parte din active au fost închiriate, iar mezelurile produse se vindeau în august "doar la poarta fabricii" fără să existe o activitate de marketing care să le susţină. În toamna trecută însă grupul Cristim, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară locală, controlat de familia Timiş, a cumpărat brandul de mezeluri Matache Măcelaru.
Anul acesta, Radu Timiş a anunţat că vrea relansarea brandului prin intermediul a 200 de "căruţe vieneze", dar şi prin reamenajarea unuia dintre magazinele proprii într-o măcelărie de lux.
Prinsă în insolvenţă este şi fosta companie Biborţeni (îmbuteliatorul apei minerale cu acelaşi nume), în prezent Aqua-Nat Prod & Distrib SRL, care a ajuns în această situaţie după o cerere a creditorilor. Potrivit unor informaţii de vara trecută, firma, care îmbuteliază apă şi sucuri, avea planuri de extindere.
Ce businessuri mai au fraţii Dobronăuţeanu
Fraţii Dobronăuţeanu, acţionarii producătorului de vin Murfatlar, sunt oameni de afaceri extrem de discreţi care s-au implicat în ultimii ani în acţionariatul a peste 20 de companii locale cu activităţi în industria alimentară, a băuturilor, dar şi în turism sau proiecte în energie.
Deşi figurează ca acţionari direcţi în toate aceste companii, fraţii Dobronăuţeanu nu şi-au unit afacerile într-un grup, iar oamenii de comunicare din echipa lor spuneau anterior pentru ZF că o astfel de structură nu există, "deşi se poate vorbi despre societăţi care pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp au interese comerciale tangente şi/sau comune".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels