Patru din zece businessuri mici din România sunt active în comerţ, un sector care a atras peste 200.000 de IMM-uri şi conduce detaşat în topul domeniilor de interes pentru micii investitori. Pe locul doi sunt, la mare distanţă, în jur de 56.000 de companii din construcţii, iar pe trei firmele din industrie, arată un raport al Comisiei Europene.
Astfel, cu un ecosistem de IMM-uri bazat pe distribuţia de produse, economia nu primeşte valoare adăugată, iar structura afacerilor mici şi mijlocii arată că antreprenorii români preferă sau nu pot decât să investească şi apoi să se aştepte la profituri rapide.
„Aproape orice afacere porneşte de la ideea de a cumpăra ceva pe care îl vinzi apoi mai departe, în special pentru că investiţia pe care o presupune un business în comerţ este mult mai mică decât în producţie, spre exemplu, sau chiar nulă. Multe afaceri pornesc de la o oportunitate, de la un întâi client şi o nişă pe care o identifici. De acolo începi abia să construieşti afacerea şi sunt destule cazuri în care aceasta nu rămâne decât un simplu vehicul şi nu un business adevărat“, este de părere Sergiu Neguţ, acţionar în companii precum Mindit (verificarea CV-urilor) şi Mondo di Pasta, cea care deţine brandul alimentar Frufru.
Aproape 480.000 de IMM-uri avea România anul trecut, iar circa 80% din acestea nu aveau afaceri cumulate mai mari de 66 de miliarde de lei (adică 6% din cifra de afaceri totală a companiilor de pe piaţa locală).
