♦ Horia Cardoş, Agroland: „Noi, toţi, ne dorim să continuă investiţiile, ne dorim să ne dezvoltăm, dar am ajuns într-un punct în care singuri nu putem să mergem mai departe“ ♦ Marius Petrache, Marcoser: „În tot sectorul horticol cel mai important este să ai un lanţ integrat. Fără a închide cercul nu putem să spunem că nu pierdem valoare“♦l Daniel Buda, Comisia pentru agricultură din Parlamentul European: „Este important să dezvoltăm acele capacităţi agricole pe care să le regăsim în piaţă şi peste 10-20 de ani“.
Dezvoltare sectorului agricol trebuie să meargă în două direcţii: fermele mari să acopere deficitul de balanţă comercială din sector, iar cele de familie să acopere zona de la fermă la furculiţă, a fost una dintre concluziile evenimentului ZF Agriculture Summit 2022. „Secetă, irigaţii, schimbări climatice, o nouă generaţie de fermieri şi 15 mld. euro pentru agricultură“. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Agreena, Agricover, Carrefour, CEC Bank, ING Bank, Vodafone şi Serv Classs Irigaţii.
„Astăzi, România importă aproximativ 50% din ceea ce consumă, ceea ce este în sine o ameninţare la adresa securităţii României pentru că se poate întâmpla oricând ca o ţară să oprească exporturile în România. Noi, toţi, ne dorim să continuă investiţiile, dorim să ne dezvoltăm, dar am ajuns într-un punct în care singuri nu putem să mergem mai departe, fie că vorbim despre irigaţii pentru cultura cerealelor, fie că vorbim despre subvenţii pentru sectorul de producţie de lapte“, afirmă Horia Cardoş, fondator şi CEO al Agroland.
Valoarea exportului de produse alimentare şi animale vii a fost de 6,15 miliarde de euro în 2021, iar valoarea importului de produse alimentare şi animale vii a fost de 8 miliarde de euro, conform datelor de la INS.
În plus, Cardoş spune că autorităţile trebuie să intervină pentru că suntem într-o poziţie relativ periculoasă, aceea că importăm atât de mult din cât consumăm.
„Tot mai des auzim, plecând de la statisticile pe care le avem la dispoziţie, de ceea ce înseamnă mecansimele necesare pentru prevenirea unei crize alimentare profunde care poate să provoace, în opinia mea, probleme mai mari decât criza energetică. Din perspectiva celor de la Bruxelles, lucrurile pentru România arată destul de bine dacă plecăm de la sumele alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol (peste 15 mld. euro – n. red.). Însă, mi se pare absolut inadmisibil ca România să fie o ţară care să fie eminamente producătoare de cereale şi, în acelaşi timp, să fie în situaţia în care să importe în proporţie de 80-85% din carnea de porc. Va trebui să găsim acele mecanisme prin care să sprijinim sectorul zootehnic“, a spus Daniel Buda, vicepreşedinte în Comisia pentru agricultură din Parlamentul European.
Daniel Buda crede că trebuie investit în capacităţile agricole care dau dovadă de durabilitate pe piaţă.
„Este important să dezvoltăm acele capacităţi agricole pe care să le regăsim în piaţă şi peste 10-20 de ani pentru că până la urmă asta înseamnă să ai o investiţie durabilă în agricultură. Ai nevoie, evident, de ceea ce înseamnă consolidarea lanţului, să ai tot lanţul bine ancorat în realităţile din teren, plecând de la ceea ce se întâmplă în fermă, în procesare şi până când ajunge hrana în farfurie, astfel încât să ne asigurăm că toată populaţia are acces la mâncare de calitate la preţuri rezonabile“, a spus el în cadrul evenimentului.
Marius Petrache, director general al Marcoser, cea mai mare companie care cultivă legume în Matca, unul dintre cele mai mari bazine de legume produse în solarii din ţară, a subliniat necesitatea şi importanţa lanţului integrat în sectorul de horticultură.
„În momentul de faţă, în tot sectorul horticol cel mai important este să ai un lanţ integrat. Fără a închide cercul nu putem să spunem că nu pierdem valoare. Fără aceste soluţii pierdem valoare, acesta este cel mai important lucru spre care ar trebui să se îndrepte chiar şi fermierii mari din sectorul horticol“, explică el.
George Scarlat, preşedintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat, afirmă că cele peste 3,4 milioane de ferme din România trebuie să fie sprijinite cu programe dedicate. În plus, nu putem să discutăm despre agrobusiness confundând fermele cu gospodăria ţărănească, crede el.
„Noi trebuie să venim să disociem lucrurile aici: program dedicat şi sumă importantă pentru satul românesc, cu încurajarea producţiei, părţii de procesare locale şi desfacere în tot ceea ce înseamnă agroturism, dar când discutăm de tot ceea ce înseamnă producţie şi agricultură, deficitul de balanţă comercială nu-l vom putea îndrepta niciodată cu satul românesc“, a spus Scarlat.
Astfel, Programul Naţional Strategic ar trebuie să vină cu scheme dedicate, ţintite pentru a atinge un obiectiv: acela de a nu mai importa.
„Dau sprijin în continuare acolo unde simt că sunt deficitar, sprijin astfel încât să procesez naţional, nu să duc din bani naţionali în export. Important este să se atragă aceşti bani într-o formă sau alta, sper ca cel puţin în procesare, care este sectorul cel mai precar. Cea mai mare problemă pe care o văd eu în sectorul agroalimentar din România este piaţa“, a concluzionat George Scarlat.
