Istoria discounterilor în România a început să se scrie în urmă cu mai bine de un deceniu, în 2000, dar "explozia" acestora pe piaţa locală a avut loc în ultimii trei ani când au deschis peste 200 de magazine. Spre comparaţie, în primii şapte ani de prezenţa aveau mai puţin de 200 de unităţi, potrivit unui studiu al companiei de cercetare PMR Publications.
Declinul consumului a început în 2009 şi continuă şi astăzi, cu toate acestea afacerile discounterilor au continuat să crească, principalul avantaj fiind reprezentat de preţurile mici, care dictează achiziţiile românilor.
Preţul, argumentul suprem
"Preţul este principalul argument în procesul de cumpărare la români. Şi aici vorbim pentru toată gama de produse. Mai mult, situaţia va continua în acest sens şi în perioada următoare. Retailerii trebuie să mizeze pe eficienţă logistică şi pe strategii care să le permită să facă faţă competitivităţii", spune Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners.
Una dintre cele mai evidente şi agresive strategii de preţuri mici este aplicată de germanii de la Lidl. Reţeaua de tip discount care a pornit cea mai mare ofensivă din retailul autohton şi operează în prezent în jur de 110 magazine în România, a adus şi un nou model de business: în rafturile magazinelor există produse lactate Pilos, mezeluri Baroni sau pastele Combino, mărci private Lidl, "mărci" no-name pe care nemţii mizează doar prin preţ.
Reprezentanţii Lidl au declarat în urmă cu câteva luni că segmentul bunurilor de larg consum este acoperit de mărcile de la Lidl. Dacă există o cerere mare din partea clienţilor în privinţa unei mărci anume consacrate, aceasta va fi inclusă în sortimentul Lidl.
Creştere continuă
Mizând doar pe preţ discounterii au reuşit să îşi majoreze afacerile şi în anii de criză, evoluând astfel mai bine decât retailul preponderent alimentar. Astfel, anul trecut afacerile discounterilor au crescut cu 13,1%, în timp ce piaţa în ansamblu a scăzut cu 2,1%, potrivit studiului PMR. Mai mult, compania de cercetare estimează că ratele de creştere pentru următorii trei ani vor fi chiar mai mari comparativ cu 2010, depăşind în unele cazuri chiar 20%.
În aceste condiţii, afacerile discounterilor s-ar putea ridica la 1,2 mld. euro anul acesta şi la peste 1,7 mld. euro în 2013, ultimul an pentru care PMR furnizează rate de creştere.
Afacerile discounterilor sunt calculate de ZF pornind de la cifrele de afaceri aferente anului 2010 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe la care s-au aplicat ratele de creştere anunţate de PMR, la un curs valutar constant.
Planuri ambiţioase de viitor
Cel mai mare discounter prezent pe piaţa locală este Penny Market (care include atât activitatea Penny Market, cât şi a Penny Market XXL), cu afaceri de 1,6 mld. lei (380 mil. euro) anul trecut. Germanii de la Rewe, compania-mamă a Penny Market, a pătruns pe piaţa locală în 2001 cu formatul mai mare de magazine Penny Market XXL, iar patru ani mai târziu a adus şi Penny Market.
În prezent cele două lanţuri au 117 unităţi, reprezentând cel mai extins lanţ de magazine de tip discount din România. Mai mult, germanii au anunţat în urmă cu câteva luni că vor deschide 13 noi unităţi până la finalul acestui an.
Al doilea cel mai extins lanţ este Lidl, cu un total de 107 unităţi. Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010 după ce a achiziţionat lanţul Plus Discount, prezent în România din 2005. La rândul său Lidl va deschide în viitorul apropiat 30 de noi unităţi, potrivit informaţiilor obţinute de ZF.
Modificări de statut
În liga "100 plus" intră şi lanţul Profi, deţinut de fondul de investiţii polonez Enterprise Investors. Dacă până recent lanţul era încadrat în categoria discounterilor, începând cu acest an oficialii companiei au anunţat că reţeaua de magazine se încadrează în categoria supermarketurilor de proximitate.
Profi a fost unul dintre cei mai agresivi retaileri din acest an, deschizând doar în acest an mai bine de 20 de magazine. Mai mult, până la finalul anului sunt planificate alte inaugurări. Potrivit Mediafax, Profi intenţionează să deschidă anul viitor peste 25 de magazine.
La fel ca în cazul Profi, şi lanţul Minimax Discount a "suferit" o modificare a statutului. Astfel, începând cu acest an o parte a magazinelor lanţului deţinut de omul de afaceri Dinu Patriciu au fost rebranduite Macro.
Aceste unităţi nu se mai încadrează în categoria discounterilor, ci a magazinelor de proximitate pe format mai mare. Există în continuare magazine Minimax Discount, o parte a acestora urmând a rămâne sub acest brand. Nu există însă informaţii privind numărul acestora şi amplasarea lor. Patriciu a anunţat că vrea până la finalul lui 2012 să ajungă la 150 de unităţi Macro - Minimax Discount, faţă de 58 acum, însă nu a precizat câte vor fi pentru fiecare din cele două branduri.
Tot în categoria discounteri este încadrat şi retailerul Red Market, parte a grupului belgian Mega Image. Pe piaţa locală există zece astfel de unităţi, prima deschisă în decembrie 2009. Belgienii au anunţat însă intenţia de a elimina acest brand pentru a rebrandui aceste magazine sub Mega Image. Nu există însă informaţii dacă magazinele îşi vor păstra profilul de discount.
În pofida modificărilor apărute în acest sector al discounterilor, compania de cercetare PMR, anunţă că acest segment al pieţei de retail va continua să crească şi să se extindă în următorii ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
