♦ Într-un scenariu superoptimist, în care toate lucrurile se leagă pe plan local, România ar putea termina această decadă cu proiecte noi de energie verde de circa 26,7 GW, capacitate aproape imposibil de imaginat în acest moment, când pentru 2023 se estimează puneri în funcţiune de numai 300 MW. Totuşi, pe un scenariu de bază, realist, România are şanse să termine anul 2030 cu 13,4 GW de energie verde în plus, iar dacă merge pe scenariul din PNIESC, planul naţional de energie verde, ar trebui să aibă circa 10 GW. Cu aceste cifre, România este a doua ţară ca potenţial verde din Europa Centrală şi de Est (ECE), după Polonia. Cea mai importantă întrebare este cât din acest potenţial se va transforma în investiţii reale şi câţi GW rămân pe hârtie.
„Ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) au făcut progrese majore în ceea ce priveşte tranziţia lor energetică în ultimii ani. Regiunea acoperă circa 20% din populaţia UE, 15% din PIB-ul UE şi 17% din cererea de energie, dar cu toate acestea reprezintă numai 7%, respectiv 12% din capacitatea UE de proiecte eoliene şi solare“, arată un studiu realizat de analiştii de la EMBER, un think-tank axat pe identificarea soluţiilor privind tranziţia către energia regenerabilă. Potrivit acestora, înscrierea economiilor din această zonă pe un traseu ambiţios din punctul de vedere al dezvoltărilor de energie verde ar putea duce la scăderea preţului cu 29% faţă de o abordare prudentă, stabilită prin planurile naţionale de energie verde. „Asta nu doar că ar face regiunea mult mai competitivă la nivelul UE, dar i-ar spori şi securitatea din punct de vedere energetic.“
Cert este că semnalele sunt foarte puternice la nivelul regiunii. Potrivit datelor Transelectrica, în acest moment există avize tehnice şi contracte de racordare la reţea pentru peste 10.000 MW în proiecte de energie eoliană şi solară. Dar ceea ce este şi mai interesant este că sunt cereri de racordare pentru 50.000 MW, o capacitate uriaşă raportată chiar la unităţile de producţie pe care le are România în acest moment. Fără dubiu, România este într-o efervescenţă fără precedent în ceea ce priveşte piaţa de energie verde, dar mo-mentul nu este lipsit de provocări.
„Anul trecut, capacitatea de eoliene şi solare la nivelul ECE a crescut cu 28%, mult peste media UE de 15%. Ungaria este un exemplu extrem de bun privind creşterile care se pot atinge. Ţara a pus în funcţiune aproape 1 GW de proiecte solare anul trecut, ajungând la 3 GW, de la numai 300 MW la nivelul anului 2017. Pe de altă parte, acum se confruntă cu blocaje la nivelul reţelei“, se mai arată în studiul EMBER.
