UPDATE:
"FrieslandCampina România nu practică adaos comercial semnificativ diferit între sortimentele de 1.5% şi 3.5% grăsime la laptele Napolact. Preţul de raft, pe care îl regăsesc cumpărătorii, este stabilit de către fiecare retailer în parte şi include condiţiile comerciale şi marja retailerului. Adiţional poate fi influenţat de promoţii temporare de preţ şi măsurile impuse de OUG 67/2023, pentru plafonarea adaosului comercial, atât la producător, cât şi pe întreg lanţul de distribuţie, în cazul alimentelor incluse în lista vizată de OUG", au răspuns reprezentanţii FrieslandCampina la solicitarea ZF.
♦ Constrângerea marjelor de adaos comercial la 20% pentru procesatori şi 20% pentru retaileri dă o indicaţie asupra adaosurilor practicate de aceştia. Astfel, pentru a analiza cu ce marjă lucrează retailerii se poate compara preţul la litrul de lapte supus regulii 20-20 cu preţul unui litru de lapte stabilit liber.
Spre exemplu, în această săptămână, într-un supermarket din zona Dristor un litru de lapte brandul Napolact cu 1,5% grăsime costă 7,15 lei, iar cel cu 3,5% grăsime este 10,4 lei. În primul caz, laptele intră în lista produselor alimentare cu preţ plafonat de guvern.
Din luna august 2023, guvernul a plafonat preţul alimentelor de bază, unde intră şi laptele. La laptele de 1,5% grăsime, adaosurile comerciale au fost limitate la 20% pentru procesatori peste costul de producţie, 5% pentru distribuitori – indiferent de numărul lor – şi 20% pentru retaileri.
Laptele 3,5%, care costă 10,4 lei, nu este supus regulii 20-20. În această diferenţă de 3,25 de lei (10,4-7,15 lei) stau şi marjele procesatorului şi retailerului, cât şi conţinutul de grăsime. Dar cum se formează preţul? De la poarta fermei, laptele pleacă cu 2,2 lei/litru, conform datelor statistice, iar la consumator ajunge cu 7 lei/litru în cazul laptelui cu preţ plafonat, sau 10 lei în cazul celuilalt tip.
