Omul de afaceri Joseph Seroussi, unul dintre cei mai mari producatori din industria textila, se va orienta pe termen scurt mai mult catre piata interna pentru a contracara efectele negative ale aprecierii leului asupra exporturilor sale.
Sudanezul Joseph Seroussi, 73 ani, a venit in Romania in anii ''60, din ''90 intrand pe piata cu propriul brand, Seroussi. "Aprecierea monedei nationale a afectat foarte mult exportatorii din aceasta tara. Euro a scazut cu pana la 19% si nu lucram cu o asemenea marja de profit la exporturi", afirma Joseph Seroussi, presedintele J & R Enterprises.
El spune ca se va concentra in actuala conjunctura internationala mai mult asupra pietei din Romania.
"Pentru o perioada, ne vom concentra asupra pietei interne. Macar aici putem castiga ceva, cu exporturile lucram doar in pierdere", explica Seroussi.
El este proprietarul mai multor fabrici de confectii si a unui lant format din magazine "No 36".
Din portofoliul lui Seroussi fac parte companiile Ikos Conf (Odorheiul Secuiesc), Norada (Odorheiul Secuiesc), Serca (Calarasi) si Serconf (Botosani), cu un total de cinci fabrici.
El nu a oferit date cu privire la cifra de afaceri globala a business-ului sau.
Productia anuala a fabricilor din portofoliul Seroussi este estimata la circa 100 mil. euro. Potrivit lui J.A. Seroussi, 96% din productia companiilor sale merge la export, restul fiind comercializat prin intermediul celor trei magazine pe care le detine la nivel local, sub brandul No. 36, dar si in 27 alte locatii.
Ikos Conf a realizat in 2005 o cifra de afaceri de circa 17 mil. euro, iar J&R Enterprises de aproximativ 6 mil. euro, conform ultimelor date disponibile.
Anul trecut, multe dintre companiile care lucrau pentru export, in special cele care produceau in sistem lohn, au fost obligate sa isi renegocieze contractele cu partenerii straini, in contextul aprecierii semnificative a leului in raport cu euro si cu dolarul. Astfel, multe firme s-au vazut nevoite sa se concentreze asupra pietei interne, companiile straine nefiind dispuse sa plateasca mai mult pentru mana de lucru si produse mult mai usor de obtinut pe alte piete.
"Piata internationala nu este pregatita sa plateasca mai multi bani pentru noi pentru ca avem competitori din alte tari europene, precum Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ucraina, Ungaria sau Turcia. Toate acestea ar avea preturi mai mici decat noi", spune Seroussi. Potrivit acestuia, o crestere de 20% a preturilor, cam cat ar fi nevoie pentru ajustarea diferentelor leu-euro, ar duce la pierderea clientilor in favoarea altor piete.
"Trebuie sa incercam sa ne pastram clientii chiar daca lucram in pierdere. Nu putem sa pierdem clientii pe care i-am acumulat in atatia ani. Vom astepta momentul in care leul va reveni la nivelul standard la care trebuie sa fie, nu la cel spre care a fost ajustat in mod artificial", considera Seroussi.
Pe de alta parte, piata a fost afectata si de intrarea la nivel local a unei cantitati foarte mari de produse de provenienta asiatica. Acestea nu sunt supuse unui control al calitatii si au preturi foarte scazute, aproape de "dumping". In aceasta situatie, firmele de productie de masa au fost cele mai afectate, unele dintre ele ajungand chiar la faliment. Pe de alta parte, producatorii de textile si imbracaminte de lux nu se simt amenintati de acest fenomen, considerand ca nu lucreaza pentru acelasi client precum asiaticii.
"Chinezii nu se adreseaza categoriilor noastre sau clientilor nostri. Acestia nu vor cumpara niciodata din China produsele de care au nevoie, nu ar putea sa le gaseasca acolo", spune Seroussi.
Fiind produse de masa, textilele asiatice nu urmaresc neaparat un nivel standard al calitatii sau al designului.
"Produsele chinezesti nu sunt o amenintare pentru noi. Ceea ce producem noi, ei nu pot face. Nu pot sa se ocupe de comenzi anume, de detalii. Totul venit din China e ca o uniforma. Pot sa faca un produs bun, dar de un singur fel", explica Seroussi.
Planurile omului de afaceri au in vedere deschiderea a inca unui magazin in Bucuresti, in cadrul complexului America House, in circa o luna.
Magazinele, explica sudanezul, au mai degraba rolul de a populariza brandul Seroussi decat de a aduce profit companiei. Potrivit acestuia, compania realizeaza circa 1,5 milioane de costume si 3 milioane de perechi de pantaloni anual.
O alta problema cu care se confrunta industria de profil este lipsa mainii de lucru.
"Avem destui muncitori, dar in ultimul timp am pierdut oameni, care au plecat in strainatate. Insa aducem mereu altii noi, carora le facem training. Trebuie sa ne continuam afacerile", precizeaza Seroussi.
El spune ca nu intentioneaza sa mai faca investitii in Romania, cel putin deocamdata, dar nici nu isi va vinde din business.
"Cu problemele cu care ne confruntam, alte investitii ar insemna doar sa pierd bani. Insa nu voi vinde. Trebuie sa continuam asa, cel putin pana se schimba lucrurile. Intr-un an sau doi se vor schimba. In conditiile potrivite, as fi putut sa ma extind mult mai mult", a mai spus acesta. Seroussi spune ca accepta sa mai lucreze in pierdere o perioada, in conditiile in care nu isi pierde baza de clienti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
