♦ Ambiţiile UE privind redresarea economiilor postpandemie şi pivotarea aproape forţată a acestora spre politici de înverzire prin intermediul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă, un instrument de 723,8 miliarde de euro, se dovedesc, la doi ani de la lansarea programului, prea mari pentru capacitatea administrativă a multor state ♦ Cu o medie de 11% la nivel european privind îndeplinirea jaloanelor (obiective calitative) şi a ţintelor (obiective cantitative), următorii 3 ani devin cruciali pentru punerea în practică a acestui megaplan economic ♦ Pentru România, care în 2024 intră într-un an superelectoral, îndeplinirea ţintelor şi atragerea banilor par cu atât mai provocatoare.
„89% dintre ţintele şi bornele incluse în PNRR-urile (Planuri Naţionale de Redresare şi Rezilienţă) statelor membre ale UE sunt neîndeplinite. Chiar dacă evaluarea privind stadiul de implementare a măsurilor din PNRR-uri la final de 2022 indică menţinerea acestora pe linia programată, Comisia Europeană trage un semnal. Următorii trei ani sunt cruciali pentru atingerea obiectivelor stabilite de statele membre ale UE în propriile planuri naţionale de redresare şi rezilienţă“, spune Bogan Nicolae, cofondator al Swift Energy, companie de consultanţă axată pe tranziţia energetică.
Strict pentru România, pe 12 iunie, situaţia era următoarea: doar 4% din jaloanele şi tintele asumate prin PNRR erau îndeplinite, iar din suma totală de 29,2 miliarde de euro care poate fi atrasă, în ţară au intrat 21,8% din bani. Ceea ce este însă foarte important de subliniat în cazul României este faptul că jumătate din bani sunt datorie asumată de guvern, restul fiind granturi europene.
