Numarul in crestere de masini pe cap de locuitor, starea proasta a infrastructurii si lucrarile care blocheaza periodic arterele Capitalei contribuie consistent la cresterea costurilor companiilor si la scaderea productivitatii muncii. Desi solutia pare a fi incurajarea transportului in comun, din ce in ce mai multi locuitori ai orasului prefera autovehiculul propriu, in pofida blocajului in trafic.
La sfarsitul anului trecut, in Capitala erau inmatriculate circa 1,01 milioane de autovehicule, adica o treime din totalul masinilor la nivel national. Acest numar de autovehicule raportat la numarul locuitorilor Capitalei in urma ultimului recensamant arata ca unul din doi locuitori ai Bucurestiului are masina proprie.
Achizitia de masini nu se opreste insa aici, peste o treime din totalul masinilor vandute in Romania in primele 10 luni din acest an, adica 88.000, fiind cumparate de bucuresteni.
Printre primii afectati de trafic sunt tocmai transportatorii, care pentru a nu-si intarzia livrarile sunt nevoiti sa angajeze personal suplimentar.
"Traficul din Bucuresti scade productivitatea muncii si creste costurile, determinand necesitatea unei flote mai mari si a mai mult combustibil. Ce puteai sa faci cu 60 de oameni, acum faci cu 100. Ne-am gandit sa bagam o taxa pentru Bucuresti care sa ne acopere aceste costuri", a spus Bogdan Carcu, presedintele Curiero, companie de curierat care se asteapta in acest an la afaceri de circa 16 mil. euro. In acest context, curierii iau masuri suplimentare, investind in scutere pentru se putea strecura in trafic si angajand mai multi oameni.
"Am mai facut angajari astfel incat sa existe indeajuns de multi curieri in teren pentru a prelua comezile. In plus investim 100.000 de euro intr-o flota de scutere", a spus si Adrian Mihai, directorul general al companiei Fan Courier, companie care si-a bugetat pentru acest an afaceri de circa 30 de milioane de euro.
Frecventa daunelor s-a dublat. Desi transportul pare cel mai afectat domeniu cand vorbim de trafic, nici companiile de asigurari auto nu au fost ferite de probleme. Astfel, pentru asiguratori, traficul infernal din Capitala se transforma in pierderi tot mai mari de la un an la altul, din cauza cresterii numarului daunelor.
"Fata de acum cinci ani, de exemplu, situatia este catastrofala. Frecventa daunelor s-a dublat, iar sumele platite ca despagubire au crescut exponential. Situatia este proasta din mai multe motive: pe langa aglomeratia din trafic, multi soferi au putina experienta, iar cei cu masini scumpe nu dau dovada de prudenta atunci cand conduc", afirma Tudor Moldovan, directorul general al Generali Asigurari.
Practic, doua din trei masini care au asigurare Casco inregistreaza daune, valoarea medie a despagubirilor platite de asiguratori fiind in jur de 700 de euro.
Companiile de asigurari sustin ca singura solutie pentru a-si reduce pierderile este introducerea fransizei, adica o parte din paguba sa fie platita de asigurat. De obicei, valoarea fransizei este de la cateva zeci la cateva sute de euro, ceea ce inseamna ca asiguratorii scapa in acest fel de daunele mici, care sunt cele mai frecvente.
Consultantii imobiliari nu mai ajung la vizionari. Traficul a schimbat si activitatea consultantilor imobiliari, nu doar prin prisma dezvoltarii pietei, dar si prin diminuarea productivitatii.
"Daca in urma cu cativa ani puteam face trei-patru drumuri pe zi in Pipera pentru vizionari de terenuri, acum mai putem face unul, maxim doua drumuri", spune Radu Lucianu, managing director al companiei de consultanta imobiliara Eurisko.
Si un studiu al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield arata ca principalele criterii luate in calcul, in ceea ce priveste locatia, atat de catre dezvoltatori, cat si de catre chiriasii cladirilor de birouri, este legata de apropierea de mijloace de transport in comun si de o buna accesibilitate cu masina. In aceste conditii, o mare parte dintre dezvoltatori au anuntat orientarea proiectelor catre terenuri aflate in apropierea statiilor de metrou, cel mai putin afectate de situatia din trafic.
Si pilotii sunt prinsi in trafic. Drumul pana la aeroport a devenit la fel de anevoios, astfel ca operatorii aerieni se confrunta destul de des cu intarzieri ale pasagerilor sau supraaglomerari ale aeroportului. Cum se traduce acest lucru in termeni de costuri?
"Intarzierea pasagerilor ca urmare a blocajelor in traficul inseamna costuri in plus pentru pasageri sau pentru companiile aeriene pentru ca, in functie de biletul de calatorie al pasagerului se poate face sau rambursare sau rerutare. Totodata, se poate intampla sa intarzie chiar si echipajele, ceea ce determina pierderea sloturilor si intarzieri in lant", a spus Andrea Brezean, presedinte Board of Airline Representatives in Romania.
Randament mai mic la locul de munca. In fapt, aproape toate companiile, indiferent de domeniu, sunt afectate de trafic, din cauza scaderii productivitatii angajatilor sau ca urmare a fluctuatiei personalului. Daca la prima vedere un trafic mereu congestionat in punctele cheie echivaleaza pentru multi cu pierderea de timp pretios, o privire mai atenta ar dezvalui ca impactul acestui stres continuu este mult mai mare decat se estimeaza.
"In mod evident stresul cauzat de trafic poate afecta randamentul la locul de munca. Nu este o problema calitativa ci cantitativa. Acest stres se acumuleaza si poate duce la scaderea randamentului la locul de munca", explica Erika Eva Popliceanu, sociolog urbanist, consilier in cadrul directiei generale de dezvoltare teritoriala a Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei (MDLPL).
Mai mult decat atat, fluctuatia de personal a inceput sa se accentueze tot mai mult pe masura ce tot mai multe companii isi muta sediul in cladirile de birouri din nordul Capitalei.
Recruiterii spun ca sunt tot mai frecvente situatiile in care candidatii pun inca din prima faza a interviului intrebari legate de localizarea companiei.
"Aceasta incepe sa fie una dintre intrebarile frecvente pe care clientii nostri individuali le adreseaza in timpul interviurilor din ultimele luni (localizarea companiei - n.r.). Nu exista insa un fenomen in acest sens la ora actuala, dar ritmul de crestere este ingrijorator", spune Oana Ciornei, executive director al companiei de consultanta si recrutare pentru pozitii de middle management BrainBank.
Mai mult, s-au inmultit situatiile in care angajatii aleg sa renunte la locul de munca pentru ca firma si-a schimbat recent sediul mai departe de Bucuresti sau intr-o zona greu accesibila, de genul soseaua Pipera-Tunari sau Baneasa. Iar angajatorii sunt afectati chiar si mai profund de trafic, cu atat mai mult cu cat Bucurestiul s-a transformat in ultimul timp intr-un santier urias. "Daca pentru a ajunge la un interviu de angajare trebuie sa petreci o ora in trafic si sa schimbi trei autobuze, iar apoi mai ai de mers pe jos inca o jumatate de ora, cred ca dispare orice elan legat de eventualitatea unei angajari", explica un angajat care a plecat recent dintr-o companie datorita faptului ca aceasta si-a mutat sediului in nordul Capitalei.
Ce solutii au autoritatile locale. In timp ce companiile si angajatii sunt deja sufocati de trafic, autoritatile sunt din ce in ce mai mult invinovatite pentru aceasta situatie. Solutiile prezentate in repetate randuri atat de oficiali austrieci, niponi sau olandezi aflati in vizite oficiale sau neoficiale in Bucuresti pentru rezolvarea problemei traficului din Capitala sunt arhicunoscute pentru capitale europene ca Praga, Varsovia sau Budapesta, insa inca in stadiu de discutii in Bucuresti.
Principiul de baza este favorizarea folosirii mijloacelor de transport in comun in defavoarea masinii personale. Asta inseamna ca RATB trebuie sa poata transporta in conditii ridicate de confort cat mai multi pasageri in cat mai putin timp.
"Ar trebui incurajat transportul in comun si cel utilitar", spune si Carcu de la Curiero. Acest lucru nu este insa posibil fara a aloca, cel putin pe marile bulevarde, benzi unice pentru autobuze. Singurul exemplu de astfel de banda din Capitala este pe bulvardul Regina Elisabeta, de la Universitate la Opera, banda care desi este o premiera pe paita din Capiatala nu este respectata de nimeni.
"Avem un bulevard pe care avem banda unica pentru autobuze, pe Regina Elisabeta, de la Universitate la Opera, dar ea nu este respectata de participantii in trafic", spune Gheorghe Udriste, directorul executiv al directiei Transporturi, Durmuri, Sistematizarea Circulatiei, in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti (PMB).
In primavara, dupa ce va fi finalizat studiul privind aceasta oportunitate, PMB ar putea incepe marcajul de benzi unice pentru autobuze pe marile bulevarde, dupa cum sustine Udriste, printre magistralele luate in vedere numarandu-se bulevardele Unirii, Magheru, Drumul Taberei si Lascar Catargiu.
Factorul viteza de deplasare nu este insa singurul care nu poate fi asigurat de RATB. Conform sondajelor de pe propriul site si conform dinamici transportului de pasageri, autobuzele, troleibuzele si tramvaiele regiei nu sunt deloc atragatoare pentru calatori.
Scade traficul pe ratb si creste la metrou. In primele sase luni ale acestui an autobuzele RATB au inregistrat o cifra de 438 de milioane de calatorii, in scadere cu 4,36% fata de perioada similara a anului trecut, cand a fost inregistrat un nivel de 458 mil. calatorii, conform site-ului RATB.
La aceasta statistica se adauga insa si faptul ca rulajul total al autobuzelor in primul semestru a fost cu aproape 9% mai mare decat in aceeasi perioada a lui 2006, fiind de 32,1 mil. km, fata de 48,3 mil. km. Spus cat mai simplu, autobuzele au mers mai mult, mai des, dar au dus mai putini oameni.
Metrorex in schimb se asteapta sa transporte anul acesta circa 160 mil. calatori, fata de 144,6 anul trecut, adica o crestere de 9,7%.
RATB incepe sa-si piarda clientii in favoarea metroului si pentru ca nu are un regim de viteza adecvat necesitatii de mobilitate a potentialilor pasageri.
Pe de alta parte, masinile parcate neregulamentar ocupa o banda care ar putea fi destinata transportului in comun. "Brigada de Politie Rutiera a dat 300.000 de sanctiuni de la inceputul anului pana pe 19 noiembrie, din care 10% au fost date pentru oprirea sau stationarea in locuri interzise", a declarat Christian Ciocan, purtator de cuvant al Politiei Municipiului. El a adaugat insa ca numarul de agenti de circulatie care sunt trimisi efectiv in teren este de circa 150, dintr-un total de 700.
La un trafic mediu de 1,5 mil. masini, fiecarui agent i-ar reveni astfel 10.000 de masini. Menirea lor principala este insa dirijarea intersectiilor principale din Capitala. "Suntem putini. Daca dinamica largirii parcului auto va continua in acest ritm si soferii nu vor intelege ca trebuie sa respecte interdictiile de stationare sau de oprire, riscam sa ne sufoce traficul", spune Ciocan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
