♦ Compania ţinteşte afaceri de 110-120 mil. lei în 2023, comparativ cu aproape 71 mil. lei în 2022. ♦ FAR Foundation a participat la 56 de licitaţii publice înainte de a o câştiga pe prima ♦ Compania are 200 de angajaţi şi patru baze de producţie.
Compania de construcţii FAR Foundation din Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud, a investit anul acesta circa 1,5 milioane de euro pentru un sistem de reciclare in situ prin care şi-a crescut viteza de lucru cu aproximativ 50%, a explicat Alexandru Farcaş, fondator şi CEO al FAR Foundation, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.
„Ideea sistemului de reciclare a venit din necesitatea de a creşte viteza de lucru, întrucât aceasta creşte cu aproximativ 50% prin sistemul de reciclare in situ sau stabilizare, că poţi să faci şi stabilizare cu acelaşi utilaj. În România nu prea se utilizează sistemul de reciclare şi stabilizare, acum a început doar în zona autostrăzilor, drumurilor naţionale, dar cred că o să prindă amploare, am văzut la licitaţii că se scot pe piaţă şi am zis că trebuie să fim cu un pas în faţă să câştigăm timp. Timpul costă bani“.
Investiţiile din 2023 s-au apropiat de 3 milioane de euro, incluzând o investiţie de peste 700.000 de euro în panouri fotovoltaice pentru autoconsum, precum şi un proiect de 1,1 milioane de euro pentru o staţie de betone, cofinanţat din fonduri europene, în care contribuţia antreprenorului se ridică la circa 400.000 de euro.
Proiectul staţiei de betoane este derulat pe o altă companie deţinută de Alexandru Farcaş, denumită GDP Betoane Feldru.
FAR Foundation este o companie de construcţii activă pe piaţa naţională în proiecte de infrastructură civilă şi rutieră, care îşi produce pe cont propriu agregate de carieră, balastieră şi asflat. În total, compania are patru baze de producţie, dintre care trei sunt în Bistriţa-Năsăud, iar una este în Mureş.
„Geografic suntem cam în tot Ardealul, în funcţie de necesităţile proiectelor, bazele noastre sunt destul de mobile. Ne-am gândit să fim cât mai mobili, să ne ducem unde sunt proiectele cu bani că dacă nu sunt proiecte în zonă efectiv nu ai ce să lucrezi şi-atunci ne-am luat staţia de asfalt mobilă, cariera este mobilă, partea de reciclare este mobilă, o parte din staţiile de betoane sunt mobile“.
Povestea FAR Foundation începe undeva în 2009, când, cu ajutorul tatălui său, Alexandru Farcaş s-a întâlnit cu oportunitatea de a lucra în construcţii şi de a face o izolaţie la un cămin cultural.
„Am început în 2009 şi am cumpărat două găleţi de făcut mortar şi o bormaşină pe bani împrumutaţi. Nu ştiam ce înseamnă, am început să studiez, sunam şi întrebam cum se plachează o faţadă cu polistiren, cum se face izolaţia şi am lucrat singur primele zile“.
El a lucrat ca subcontractant în primii şapte ani, iar în 2016 s-a confruntat cu provocarea de a fi nevoit să-şi producă singur betonul. Nu avea bani de o staţie de betoane, aşa că a găsit alte soluţii: a împrumutat bani de la rude şi a cumpărat două autobetoniere pe care le-a certificat ca staţii de betoane. De atunci şi până acum, investiţiile s-au ridicat la 18 milioane de euro.
„Momentan noi avem destul de mult de lucru, noi activăm pe Suceava, Harghita, Braşov, Oradea, Maramureş, Alba Iulia. (...) În 2023 am finalizat un drum judeţean de 16 km la Cluj-Napoca, început în februarie şi acum facem recepţia. Am finalizat încă 7 proiecte de drumuri începute în 2022 şi avem acum în portofoliu construcţii civile, avem nişte creşte prin PNRR, avem spitale şi mai avem drumuri care sunt licitate, suntem daţi câştigători, aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu finanţarea“.
Astăzi, circa 90% din proiectele pe care le lucrează FAR Foundation sunt proiecte publice, o zonă de clienţi în care antreprenorul spune că a intrat foarte greu „din lipsă de informaţii“.
„Am început să licitez, am licitat un an de zile şi nu am câştigat nicio licitaţie. Tot mă gândneam, coboram preţul, urcam preţul, mă dădeau afară pe tot felul de lucruri mici şi am zis că trebuie să îmi fac o echipă de profesionişti şi să tot licitez până câştig. Am tot schimbat echipa de ingineri că nu am mai avut altă alternativă şi am zis că trebuie să reuşesc până la urmă. Am făcut undeva la 56 de licitaţii eşuate şi pe finalul anului am câştigat prima licitaţie. La un moment dat credeam că nu sunt capabil“.
Însă lucrurile s-au schimbat, iar antreprenorul a început să câştige diferite licitaţii, ceea ce i-a permis să continue dezvoltarea businessului. În contextul în care lucrurile sunt volatile atunci când vine vorba de beneficiari pe bani publici, FAR Foundation îşi propune să fie implicată în mai multe tipuri de proiecte în acelaşi timp
„Am zis că trebuie să găsim soluţii să fim tot timpul acoperiţi, adică să nu avem proiecte din aceeaşi categorie. Dacă lucrăm cu Compania Naţională de Investiţii să nu avem doar cu ei proiecte pentru că nu ştii ce se poate întâmpla, piaţa poate evolua fără să o poţi controla şi ne-am dus şi pe fonduri europene, drumuri pe fonduri europene, drumuri pe PNDL, drumuri pe bugetele locale. Şi am văzut că în anumite situaţii bugetele locale au fost un atu, în alte situaţii fondurile europene au fost un mare atu“.
Pentru 2024, compania va continua dezvoltarea şi ia încalcul creşterea numărului de baze de producţie. Totodată, FAR Foundation lucrază la implementarea unui sistem de management şi la implementarea unui sistem ERP.
„Noi estimăm o creştere pentru 2024, mai ales că sunt destul de multe licitaţii, am crescut şi pragul de participare la licitaţii şi deja mergem la licitaţii între 5 şi 100 de milioane de euro. Ce ne dorim foarte mult este să creştem nivelul oamenilor, atât personal, cât şi financiar, să aducem oameni de top în companie şi să facem lucrări bune şi de calitate“.
FAR Foundation înseamnă în medie 200 de angajaţi, iar dacă alte companii de construcţii arată în mod constant cu degetul spre provocarea forţei de muncă, Alexandru Farcaş a găsit un model prin care angajaţii pot câştiga mai mult în funcţie de diferite performanţe.
„La forţa de muncă nu am avut o problemă pentru că am încercat eu ca administrator sau fondator să mă pun în papucii celeilalte persoane, să nu mă gândesc că omule doar o resursă pe care o poţi înlocui, ci să mă gândesc că omul e cea mai valoroasă resursă a companiei mele“.
Aşa a apărut un sistem de stimulare, care se extinde atât în rândul managerilor, cât şi în rândul angajaţilor.
„De exemplu, şoferii primesc la final de lună un bonus de 400 de lei dacă se încadrează sub un anumit consum de combustibil, dacă îngrijesc maşina mai primesc 300 de lei, dacă au un anumit număr de kilometri parcurşi mai primesc 400 de lei şi-atunci omul poate face mai mulţi bani, nu e plafonat. La fel m-am dus şi în zona de management, am luat compania şi am spart-o în bucăţi şi am dus-o în zona de centre de cost şi fiecare manager controlează un centru de cost şi are acolo fie bonusuri din profit sau are bonus de randament, din viteza de execuţie, în funcţie de specificul fiecăruia“.
Compania FAR Foundation a avut afaceri de aproape 71 mil. lei în 2022, iar pentru 2023 ţinta este de 110-120 mil. lei, urmând ca în 2024 să se apropie de 180 mil. lei. Unicul acţionar al companiei este Alexandru Farcaş. Pe lângă FAR Foundation, Alexandru Farcaş mai controlează alături de fratele său Natanael Farcaş companiile GDT Concret, GDT Betoane Feldru sau Green Garden Residence.
