Companii

ZF Power Summit 2020. Consumatorii persoane fizice rămân de fapt captivi la actualii furnizori pentru că liberalizarea pieţei de energie electrică este mai mult pe hârtie

ZF Power Summit 2020. Consumatorii persoane fizice rămân de fapt captivi la actualii furnizori pentru că liberalizarea pieţei de energie electrică este mai mult pe hârtie

În România durează între 6 şi 12 luni pentru schimbarea furnizorului de energie electrică, în timp ce în Germania, în cazul aceluiaşi furnizor care activează şi în România, consumatorii aşteaptă doar 30 de zile.

Liberalizarea pieţei de energie electrică pentru consumatorii casnici, introdusă în 2018, este îngreunată de birocraţie şi de piedicile puse consumatorilor, care nu pot trimite cererile pe mail către distribuitori şi trebuie să aştepte avize pentru a face schimbarea de furnizor, au susţinut participanţii la conferinţa ZF Power Summit.

Evenimentul organizat de Ziarul Financiar a ajuns la a noua ediţie şi a reunit cei mai importanţi actori din domeniul energiei, care au dezbătut cele mai fierbinte subiecte din piaţa de profil. Conferinţa a fost organizată cu sprijinul Engie, Amerocap, MOL, NNDKP, Biriş-Goran, Blumenfield, CEZ Group, E.ON, Enel, Fondul Proprietatea, Ijdelea Mihăilescu, Hidroelectrica, Microsoft, Marsh, Nova Power & Gas, OMV Petrom, Photon Energy, Romgaz, Nuclearelectrica, SAP, Siemens, Centrul Român al Energiei (CRE), Transelectrica, Traduceri Champollion şi XTAG.

„Cererile de schimbare de furnizor se transmit tot prin fax, distribuitorii nu acceptă cererile de schimbare trimise prin e-mail. În Germania, racordarea la reţea pentru un loc nou de consum durează în medie 30 de zile, în România durează între 6 şi 12 luni. Nu e acelaşi ANRE (Autoritatea Naţională de Regle­men­tare în Domeniul Energiei - n.red.). În ţările din vestul Europei sunt operatori de măsură care nu fac şi distribuţie, nu câştigă din cantitatea de energie tranzitată în reţea“, a spus Armand Domuţa, directorul general al Restart Energy, un producător de energie verde şi furnizor de energie electrică şi gaze naturale care funcţionează din anul 2015, la Timişoara.

Şi Andrei Nistoreanu, manager programe la Future Energy Leaders România, a menţionat obstacolele pe care le întâlnesc românii în schimbarea furnizorului de energie electrică.

„Pentru a schimba furnizorul de energie trebuie să treacă 21 de zile, iar consumatorul să emită o suită de documente, nu se poate face online. Comunicarea de documente nu se face printr-un sistem electronic centralizat“, a spus Andrei Nistoreanu.

Legislaţia în domeniul energiei va urma însă consumatorul, iar companiile din piaţa de profil trebuie să îşi alinieze capacitatea tehnologică pentru a rezolva problemele tuturor consumatorilor, a susţinut Ionuţ Militaru, customer experience sales pentru România şi Bulgaria în cadrul SAP.

„Companiile trebuie să schimbe modul în care se uită la clienţi. Clienţii vor să fie ascultaţi şi pentru acest lucru este nevoie de o altă tehnologie. Când vorbim despre milioane de clienţi va trebui să avem tehnologie pentru a înţelege ecosistemul de clienţi, să încerci să înţelegi care este experienţa pe care o au“, a spus Ionuţ Militaru.

Şi energia regenerabilă a fost una dintre temele de discuţie din cadrul evenimentului organizat de ZF, Boyana Achovski, secretar general al Gas Infrastructure Europe (GIE), susţinând că în 2018, în Uniunea Europeană, doar 19% din totalul energiei folosite a provenit din surse regenerabile.

Oamenii care lucrează în industrii pe bază de combustibili fosili trebuie să se dezvolte şi să se gândească la recalificare, la modernizare, în contextul transformărilor tehnologice. „O altă etapă sunt fondurile, se vor promova investiţiile în eficientizarea energetică, în unităţi noi, sunt încurajate cele pe gaz care au două calităţi faţă de electricitate - gazul se poate stoca, se poate opri cu un cost redus“, a spus Gabriela Cacerea, partener, coordonator al practicii de energie şi natural resources a NNDKP.

În ceea ce priveşte investiţiile în piaţa de energie, România are potenţial şi în captarea energiei solare, susţine Georg Hotar, CEO & co-founder al Photon Energy.

„În 2015 am intrat în piaţa românească cu operaţiuni de marketing, azi suntem în proces de a începe dezvoltarea proiectelor. Suntem activi în alte pieţe, dar România este una dintre pieţele pe care vrem să dezvoltăm proiecte pe termen lung“, a spus Georg Hotar.

Evenimentul ZF Power Summit 2020 a ajuns la a noua ediţie şi a reunit 200 de partici­panţi care au dezbătut cele mai importante subiecte din energie.

 

Adrian Volintiru, director general Romgaz

  • Este important pentru Romgaz să aibă parte de diversificare. Această diversificare a rutelor de gaz ne poate ajuta în privinţa globalizării. Am tot auzit despre independenţa energetică a statelor, dar până la urmă trebuie să înţelegem că lumea gazelor va fi globalizată.

  • Gaz există, dar cât e de rentabil comercial să intri să îl extragi? Poate nu e rentabil să pui o sondă acolo. Avem speranţe că undeva în Bucovina ar fi o idee de zăcământ foarte mare, precum cea de la Caragele. În al doilea rând, ar putea fi o perspectivă runda 11 pentru concesionarea de noi perimetre onshore anul acesta, unde suntem interesaţi să participăm ca să concesionăm alte perimetre. Îmi e mai frică că ne opreşte Europa să extragem, decât că se va termina resursa. Că acest Green Deal ne va afecta partea de productivitate.

  • Avem intenţia să participăm la runda 11 de licitaţie, nu pot spune pentru care perimetre. Iernutu mai are o problemă, printre problemele OUG 114 apare şi salariul din construcţii care a lovit firmele care trebuia să construiască şi asta a generat o întârziere.

  • Dacă ajungem la 90% din populaţie cu gaz, din momentul acela gazul nu va mai fi eficient. Trebuie dezvoltată industria energetică, să încălzim populaţia cu energie. În bazinul Transilvaniei şi cel al Bucovinei gazul românesc e cel mai pur din lume. Ce înseamnă să-l ard în locuinţe? Îl risipim. Trebuie să dezvoltăm industria chimică, petrochimică. Trebuie să ne implicăm în construcţia de termocentrale, să ridicăm valoarea moleculei de gaz. Ar fi de dorit o politică coerentă în care să fie ajutat atât producătorul, cât şi cel din sinergie, avem nevoie de facilităţi pentru producători de petrochimie, să încurajăm aceste industrii să vină să se dezvolte. Atunci vom consuma profitabil gazul.

 

Armand Domuţa, director general Restart Energy

  • Trăim vremuri interesante pentru consumatori, observăm că se pune accent pe libertatea de decizie a consumatorului şi se creează oferte care să vină în completarea stilurilor lor de viaţă. Tranziţia energetică oferă oportunităţi companiilor din domeniu.

  • În vest sunt consumatori privaţi care folosesc tehnologia pentru a transporta energia regenerabilă spre consumatorul final. Spre exemplu, sunt pompe de căldură inteligente care pot porni când preţul energiei e foarte mic şi se pot opri când preţul energiei creşte. Astfel, costurile sunt reduse.

  • Pe partea de democratizare, spre exemplu, în vest locuitorii unei comunităţi sunt încurajaţi să treacă pe energia regenerabilă, au primit kituri fotovoltaice pe care le-au instalat şi au primit acces la o platformă unde pot tranzacţiona energia între ei. Astfel, consumul şi producţia au loc doar în reţea.

  • Putem folosi şi tehnologia de tip blockchain care conectează consumatorul final direct cu producătorii. Foloseşte mai multe tehnologii, dar eliberează energia.

  • Comparând situaţia de la noi cu cea din Germania, unde sunt peste 1.000 de furnizori care activează în sectorul rezidenţial, observăm că avem mult loc de creştere, dar avem nevoie de condiţii legislative. Noi furnizăm energie şi în Serbia, unde beneficiem de câteva aspecte care fac furnizarea mai stabilă. Acolo sunt susţinuţi şi furnizorii mici, privaţi. În Germania este un set de măsuri care sprijină competiţia pe partea de retail şi de productie. Pe lângă sprijinirea energiei verzi şi instalaţii mici, sunt aproximativ 3 milioane de case cu panouri solare care produc de multe ori mai multă energie decât consumă.

  • În Germania sunt structuri de piaţă care permit operarea eficientă a furnizorului. Spre exemplu, este simplificat procesul de comunicare în piaţă, este o platformă centralizată de unde furnizorii pot prelua date de conatct şi de măsură. În România sunt 8 zone de distribuţie. Iar măsurarea este complicată - citire, estimare, corecţie - ceea ce face dificil procesul de preluare a datelor corecte de măsură. La noi cererile de schimbare de furnizor se transmit tot prin fax, distribuitorul nu acceptă cererile trimise prin e-mail. În ţările din vest sunt operatori de măsură care nu fac şi distribuţie, nu câştigă din cantitatea de energie tranzitată în reţea.

 

Valeriu Binig, director reglementări şi antitrust Enel România

  • Va trebui să punem în funcţiune capacităţi de tip regenerabil pentru care există bani, există dorinţă şi anumite condiţii de tip business. Lipsesc însă condiţii de tip tehnic. Pe de o parte, reţeaua de transport are nevoie de întărire pentru a putea găzdui noi capacităţi eoliene.

  • România este condamnată la descentralizare. Dar nu e vorba de condamnare, este o oportunitate de a sări o etapă. Dacă făceam aceste capacităţi în 2012 le făceam probabil pe combustibil fosil, acum sărim această etapă şi mergem din ce în ce mai mult descentralizat, modelul viitorului din Uniunea Europeană. Apare însă o provocare, flexibilitatea. 

  • Dacă vrem să punem eoliene noi, de unde mai luăm rezervă terţiară rapidă? În condiţiile în care suntem obligaţi să punem în funcţiune capacităţi cu punere în funcţiune rapidă care sunt de tip regenerabil şi necontrolabil, avem o problemă de flexibilitate. Piaţa de energie nu remunerează investiţia în sectorul alimentării. Piaţa de energie ne-a învăţat ceva, pentru că piaţa de energie nu remunerează investiţia în securitatea alimentării. A trebuit să venim cu măsuri de promovare, care de fapt sunt ajutor de stat pentru investiţia în adecvanţa sistemului. Liniile directoare privind ajutorul de stat în domeniul energiei şi protecţiei mediului, valabile pentru 2014 - 2020, au avut drept cuvânt cheie adecvanţa sistemului. Acum se doreşte schimbarea cuvântului-cheie din adecvanţă în flexibilitate. Pentru că în absenţa flexibilităţii, reurselor de flexibilitate, nu vom putea pune regenerabilele, sau vom avea mari probleme în ceea ce înseamnă asigurarea stabilităţii funcţionării sistemului energetic naţional.

  • Flexibilitatea înseamnă interconectări (asta înseamnă că vecinii tăi trebuie să aibă capabilităţile respective), generare distribuită, stocare şi consum comandabil. Nu există o piaţă extraordinară astfel încât eu, dacă am bani, să spun că investesc în capacităţi care să ofere flexibilitate României pentru că piaţa de servicii de flexibilitate îmi va asigura un return. Dacă merg şi la bancă cu atât mai puţin voi avea succes în a finanţa flexibilitatea din România.

 

Andrei Nistoreanu, manager programe şi comunitate future energy leaders România

  • Furnizorii trebuie să facă campanii de promovare a energiei verzi pentru a atrage consumatori. Ar trebui să educe consumatorul şi să digitalizeze sectorul dacă vor ca numărul de consumatori de energie verde să crească. Avem nevoie de transaparenţă în limbaj şi presiuni asupra legislaţiei.

  • Un consumator informat are nevoie de mai puţină resursă umană din partea operatorului, pentru că se confruntă cu mai puţine probleme, iar acest lucru duce la scăderea costurilor operatorului. Iar când intervin schimbări în legislaţie consumatorul trece mai uşor peste acele schimbări pentru că le înţelege.

  • Anul acesta avem 12 proiecte pe partea de educare a consumatorilor, cooperare internaţională, dezvoltarea membrilor şi puncte de vedere referitoare la legislaţia în domeniu.

  • În viitor nu ştiu dacă mai putem vorbi de furnizorii clasici, ci de furnizori care au şi echipament energetic. Dar pentru a ajunge acolo ar trebui ca jucătorii din industrie să se implice mai mult în partea de alfabetizare a consumatorilor.

 

Patricia Vasile, expert Future Energy Leaders România

  • Companiile mari din industria energetică trebuie să adopte aceste tehnologii noi. În momentul în care consumatorul se duce spre energia verde, va determina companiile mari din sector să îşi diversifice portofoliul.

  • Green Deal ne ajută prin finanţări să dezvoltăm industria, dar şi investiţiile private sunt importante şi determinate de alegerile consumatorilor. E clar că trebuie să motivăm investitorii să rămână în România, să investească în retehnologizarea capacităţii de producţie.

  • Trebuie să se pună accent pe tehnologii noi şi pe modul în care ne propunem să implementăm aceste tehnologii noi. Nu există o strategie clară de înlocuire a capacităţilor pe cărbune şi vorbim despre subvenţii pe care vrem să le acordăm acestor capacităţi, pentru că suntem exportatori de energie electrică. Trebuie să ne orientăm spre tehnologii noi şi să ajutăm oamenii care lucrează în industria combustibililor fosili să se reprofileze spre noile tehnologii, pentru a nu rămâne fără locuri de muncă.

 

Boyana Achovski, secretar general Gas Infrastructure Europe (GIE)

  • Este un decalaj uriaş când vine vorba de energia regenerabilă. În 2018, doar 19% din energia regenerabilă a fost folosită în Uniunea Europeană din cererea totală, dintre care doar 8% au fost în transport.

  • Când vorbim despre combustibilii fosili, trebuie să facem diferenţa când ne referim la gazele naturale - cel mai curat combustibil dintre gaze.

  • Pentru moment, există dorinţă în privinţa acordului verde, dar când intrăm în partea tehnică, vrem să ne asigurăm că înţelegem că gazul natural este parte din soluţie.

  • Când vorbim de rolul gazului natural, e important să menţionăm că acesta va fi cea mai bună soluţie pentru regiunile care sunt dependente de cărbune. Tranziţia de la cărbune la gaz nu se poate întâmpla de pe o zi pe alta.

  • Poţi avea un mix de soluţii diferite când vorbim despre procentul de gaz natural, de hidrogen, de biogaz şi sunt diferite soluţii care vor da rezultate pentru ceea ce e nevoie.

  • Ce e important pentru noi din aceasta dezbatere este că lucrăm cu soluţii inovative pentru a refolosi infrastructura de gaz.

  • Este nevoie de o abordare completă astfel încât gazul şi electricitatea să lucreze împreună.

 

Mihai Drăghici, senior manager, asistenţă în afaceri, EY România

  • Companiile ar putea să vină în România să investească în proiecte de energie verde dacă ar exista un mecanism de feed in tariff, adică acordarea unui tarif fix reglementat pentru proiectele de energie, precum şi licitaţii cu acord pe termen lung de cumpărare a energiei.

  • „Firmele ar putea să vină în România să investească. Marea întrebare este: cum îi aducem în ţară? Motivul pentru care nu le vedem încă este că în România nu avem încă feed in tariff şi licitaţie cu acord pe termen lung de cumpărare a energiei“.

  • Guvernul trebuie să creeze cadrul pentru investiţii. Sistemul eolian cu stocare îl vedem licitat în SUA, în Asia, îl aşteptăm să apară si in Europa. Un consultant bun ar trebui să sa dea drumul la proiect în şase luni.

 
 

Victor Iancu, fondator Cooperativa de Energie

  • Azi avem 200 de membri cooperatori. Noi suntem o comunitate energetică şi actorul principal este clientul, care trece din rol pasiv în rol activ şi poate cumpăra acţiuni în cooperativă şi deveni investitor în capacităţi. Suntem în faza de constituire a cooperativei, urmează să luăm licenţa de furnizare şi să putem furniza energie în a doua jumătate a acestui an.

  • Clientul poate achiziţiona energie 100% verde, are drept de vot în cooperativă, puterea decizională în cadrul cooperativei este importantă. Clientul are acces la toate rapoartele cooperativei, clienţii şi membrii cooperatori pot să vadă că nu irosim resursele. Vom dezvolta capacităţi de producţie cu investiţii ale membrilor cooperatori.

  • Suma minimă de intrare în cooperativă este de 100 lei. Aportul până acum este de 50.000 - 60.000 euro. Membrii cooperativei pot deveni investitori în capacităţi de producţie, vor primi un randament de 5%, care va fi impozitat cu 16%.

  • Viitorul este al energiei verde, o parte produsă acasă, o parte produsă de producătorii mici.

 

Ionuţ Militaru, customer experience sales  pentru România şi Bulgaria, SAP

  • Cadrul legislativ în energie va fi forţat de dinamica pieţei, nu e o dorinţă de schimbare decât cea forţată de clienţi. De fapt, clienţii vor schimbare, vor să îşi aleagă furnizorul.

  • Companiile trebuie să schimbe modul în care se uită la clienţi. Clienţii vor sa fie ascultaţi şi pentru acest lucru este nevoie de o altă tehnologie. Când vorbim despre milioane de clienţi va trebui să avem tehnologie pentru a înţelege ecosistemul de clienţi, să încerci să înţelegi care este experienţa pe care o au şi să încerci să îmbunătăţeşti.

  • Companiile româneşti sunt atente pentru că mişcările în piaţa de energie sunt mai puţin vizibile, dar e important să le poţi rezolva problemele clienţilor.

  • Trebuie să procesăm datele, pe măsură ce învăţăm ce anume influenţează consumul, trebuie să vedem cum putem îmbunătăţi experienţa consumatorului.

  • Energia viitorului este regenerabilă, solară şi eoliană.

 

Gabriela Cacerea, partener, coordonator al practicii de energie şi natural resources a NNDKP

  • Trebuie să folosim fondurile şi să facem cadrul de reglementare. Strategia este gândită, sunt reglementări. Avem trei piloni - finanţarea, fondurile, sfaturile practice. Vor pune bani la dispoziţia statelor membre şi vor da sfaturi pentru a pune în aplicare proiectele.

  • Accentul se va pune pe oferirea de instrumente pentru oamenii implicaţi în industrii cu combustibili, pe modalităţi de recalificare, pe eficienţa energetică, IMM-uri. Totul este cu accent pe modernizare şi schimbarea locurilor de muncă astfel încât societatea să se transforme.

  • O altă etapă sunt fondurile, se vor promova investiţiile în eficientizarea energetică, în unităţi noi, sunt încurajate cele pe gaz, care au două calităţi faţă de electricitate - gazul se poate stoca, se poate opri cu un cost redus.

  • Dincolo de fondurile alocate, trebuie atrase şi fondurile pentru impact social, pentru dezvoltarea regională.

  • Lipsa noastră de predictibilitate trebuie depăşită pentru că altfel nu vom avea beneficii din strategia pe care Uniunea încearcă să o implementeze.

  • Acordul verde nu este despre energie, ci despre climă şi mediu, facem aceste lucruri pentru a reduce emisiile de carbon şi să asigurăm un mediu mai curat pentru generaţiile viitoare.

 

Georg Hotar, CEO & co-founder Photon Energy

  • România este una dintre ţările care s-au numărat printre primii utilizatori ai energiei solare.

  • Cehia este ţara în care am început. Azi vedem cum costul tehnologiei a scăzut dramatic.

  • Putem să vedem o dezvoltare în captarea energiei solare, preţurile scad, costurile pentru dezvoltare scad.

  • Panourile solare vor costa în anii viitori mai puţin decât costă acum, avem proiecte, focusul este pe venituri pentru a fi cât de eficienţi putem.

  • În 2015 am intrat în piaţa românească cu operaţiuni de marketing, azi suntem în proces de a începe dezvoltarea proiectelor. Suntem activi în alte pieţe, dar România este una dintre pieţele pe care vrem să dezvoltăm proiecte pe termen lung.

  • Portofoliul pe care îl avem este de 54 megawaţi în pieţe precum Cehia, Slovacia, Polonia.

  • E nevoie de simplificarea procedurilor, capitalul este disponibil şi nu văd de ce România nu ar putea să îl acceseze.

 

Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas

  • Black Sea Oil & Gas a luat o decizie de a face investiţii în februarie 2019. Din păcate legislaţia adoptată în 2018 a fost ostilă, mă refer la OUG/114. Am ales să investim acum un an şi am mers mai departe cu proiectul. Construim o platformă pe şantier şi am comandat echipamente pentru conectarea platformei. Suntem la 15% din lucrări faţă de 25% cât ar fi trebuit să fim. Estimăm că până anul viitor proiectul va fi finalizat.

  • Investiţia totală este de 400 mil. dolari. Până acum am cheltuit 200 mil. de dolari pentru exploatare şi încă 200 mil. dolari pentru a extrage primele molecule de gaz. Sperăm să recuperăm întârzierile. Probabil că în T1/2021 vom vedea primele extracţii.

  • Avem un proiect nou pentru România cu GSP contractor principal. La Agigea construim un şantier naval. Tehnic nu este un proiect foarte greu. Am avut la dispoziţie infrastructură care nu a fost folosită de multă vreme.

  • Trebuie să găsim noi resurse în viitor, iar zona Mării Negre are un rol important. Acolo există 150 mld. metri cubi de gaz, ceea ce înseamnă o soluţie şi aduce beneficii uriaşe economiei României.

  • Noi vrem să fim proactivi. Mandatul nostru este să investim în România şi în Marea Neagră. Nu ne gândim la licitaţiile onshore, ci la cele offshore.

 

Oana Ijdelea, partener, Ijdelea Mihăilescu

  • Avem 28 de perimetre anunţate de ANRM pentru a unsprezecea rundă de licitaţii, din care 6 sunt pe mare. Sunt investitori cu profil diferit care aşteaptă cu interes aceste licitaţii, dar până când legea nu va fi bine clarificată, vorbim despre investitori prudenţi. După ultimele modificări legislative, statul tinde să instituie un control mai mare asupra titularului de acorduri petroliere sau al entităţilor care pot controla titularii de acorduri petroliere.

  • 2020 nu mai poate fi din punct de vedere legislativ un an al soluţiilor punctuale. În Parlament există deja patru iniţiative legislative menite să corecteze OUG 114/2018. Am vorbit despre acordul de la Paris şi despre Green Deal. Decarbonizarea stă la baza acestui Green Deal. Pentru ca România să facă parte din soluţie în mod real ar trebui să privească atât către părţile de legislaţie care trebuie modificate, cât şi la asumările la nivelul Uniunii Europene pe această direcţie.

  • Problema suprataxării trebuie clarificată.

 

Mihai Bălan, policy officer în cadrul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană

  • Programul Green Deal nu vine cu un obiectiv. El a fost asumat. Programul vine cu instrumente pe care dacă le folosim cum trebuie reprezintă oportunităţi pentru a face pasul către economiile puternice.

  • Sugerăm abordarea unei traiectorii liniare unde să folosim toate instrumentele pe care ni le pune la dispoziţie Green Deal. Încă ne lipsesc planurile teritoriale şi existenţa unui plan strategic pe termen lung. Avem mecanismul 10 D şi Just Transition Mechanism pentru a debloca banii privaţi. Nu trebuie să ne bazăm pe finanţarea publică. Scara transformării va fi asigurată de fondurile private.

  • România trebuie să fie atractivă în competiţia cu ţările care vor acelaşi lucru. Trebuie să ne gândim la acest Green Deal ca la oportunitatea de a rămâne competitivă în UE.

 

Claudiu Butacu, cofondator EFdeN, energiaTa

  • Este dificil să treci de la prototipul de casă solară la producţia de masă într-o piaţă în care mentalitatea este învechită, în care nici măcar fondurile de creditare a locuinţelor nu încurajează acest lucru.

  • Casele se fac. Le fac cu arhitecţi şi cu firme de construcţii care gândesc să construiască aşa. De zece ani de zile lucrez cu sute de colegi care încearcă să fie viitori arhitecţi sau ingineri. Din păcate, în discuţiile cu dezvoltatorii imobiliari, aceştia ne-au spus că vor fi interesaţi de segment doar atunci când o să ieşim cu un produs fiabil la un preţ competitiv.

  • Energia produsă acasă va fi cea care se va consuma în viitor.

  • În România există 304 prosumatori faţă de 3 milioane în Germania, dar este un număr care creşte liniar.

AFACERI DE LA ZERO