Piaţa imobiliară nu ar trebui taxată complet pentru proiectele cu nereguli, iar legislaţia ar trebui să rămână un element predictibil în procesul de construire, sunt de părere membrii AREI – Asociaţia Investitorilor în Real Estate din România.
„Discutăm de diferite tipologii de construcţii. Există într-adevăr unele care nu au la bază o autorizaţie sau au fost realizate cu încălcarea prevederilor autorizaţiilor. Orice dezvoltator însă începe cu realizarea documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire, din momentul în care depune cererea pentru obţinerea certificatului de urbanism. Procesul de autorizare poate să dureze şi un an şi jumătate, iar la final putem constata că documentaţia care a stat la baza emiterii acestui certificat de urbanism a fost anulată. În acest caz, eu, ca beneficiar al certificatului, nu am nicio vină că nu am fost implicat şi anunţat”, a spus Antoanela Comşa, membru în Consiliul Director AREI (Asociaţia Investitorilor în Real Estate din România) şi preşedinte Granvia Group, în cadrul unei mese rotunde pe tema proiectului de Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor.
Proiectele imobiliare contribuie la dezvoltarea oraşelor, astfel că ele nu ar trebui blocate complet. Dialogul cu autorităţile este esenţial.
„Extinderea PIB în ultimii 15-20 a fost susţinută într-o mare măsură de activitatea dezvoltatorilor. Situaţia urbanistică în România şi în special în Bucureşti ne-a determinat să avem multe discuţii cu autorităţile”, a spus Dennis Selinas, preşedintele AREI şi CEO al dezvoltatorului imobiliar Globalworth.
AREI este o asociaţie care reuneşte 28 dintre cei mai mari reprezentanţi ai industriei imobiliare, cu investiţii de ordinul miliardelor de euro, având o contribuţie semnificativă la PIB şi mii de angajaţi. Mulţi dintre membrii AREI au experienţă atât locală, cât şi globală.
În februarie 2021, Consiliul General al Capitalei a decis suspendarea PUZ-urilor în cinci sectoare ale Bucureştiului. Niciunul dintre acestea nu a fost însă votat până acum, în contextul în care au fost identificate probleme în cazul proiectelor mai vechi, care erau pregătite să meargă spre etapa de vot. În 2022, Tribunalul Bucureşti a decis anularea în instanţă a Planului Urbanistic General (PUG) existent.
Capitala a avut şi încă are de suferit de pe urma dezvoltărilor haotice din ultimii ani, care au făcut ca astăzi, în numeroase zone ale oraşului, să existe blocuri la doar câţiva metri distanţă unele de altele, străzi pe care o ambulanţă abia se poate strecura, cartiere întregi fără parcuri şi cu imobile înalte, care restricţionează accesul la lumina naturală. Din cauza unor astfel de proiecte, întregul sector imobiliar este blocat astăzi.
