Un robinet închis cu un minut mai devreme, un PET pus în sacul destinat reciclării, o baterie care ajunge în recipientul de colectare, o pungă în minus cumpărată la supermarket.

Avem un context, o realitate, şi anume poluarea masivă, şi un obiectiv major, cel climatic, de reducere a amprentei de carbon, un obiectiv de sustenabilitate, circularitate şi impact social.

Oraşele din România au nevoie de o schimbare majoră de percep­ţie, pentru a face traiul mai pri­ete­nos pentru cetăţenii lor, este de părere Matei Bogoescu, vicepreşe­din­te domeniul Profesie la Ordi­nul Arhi­tec­ţilor din România.

Proiectele imobiliare noi ar trebui să fie însoţite şi de investiţii în spaţii verzi, este de părere Gabriel Pleşa, primarul oraşului Alba Iulia.

Sectorul de birouri este cel mai re­pre­zen­ta­tiv atunci când vine vorba de clădiri cer­ti­fi­ca­te conform standardelor de sustena­bilitate, fiind urmat de cel de spaţii logistice şi de retail.

Cetăţenii trebuie să-şi „recâştige“ oraşele ca medii prietenoase de trai, iar asta presupune condiţii sănătoase, trafic pietonal, spaţii verzi, transport care să nu polueze.

Proiectele de sustenabilitate se află pe lista de priorităţi a băncilor, pe măsură ce întreaga lume se concentrează tot mai mult pe iniţiative de reducere a impactului asupra mediului.

EFdeN, organizaţia fondată de studenţi care a dezvoltat până acum două proto­ti­puri de case solare, lucrează la cel de-al treilea model, cu care va participa la com­petiţia Solar Decathlon din Wupper­tal, Ger­ma­nia, în 2022.

Peste 75% din imobilele existente as­tăzi la nivel naţional nu sunt efi­cien­te din punctul de vedere al consumului de energie, o situaţie care se regăseşte însă şi în alte ţări, nu doar pe plan lo­cal, potrivit datelor Ordinului Audi­to­rilor Energetici.

Perioada actuală este una propice pentru investiţiile în energie verde, mai ales în condiţiile în care preţurile la energie au doborât record după record, este de părere Niculae Duşu, unul dintre acţionarii producătorului de materiale de construcţii Celco din Constanţa.

Pentru ca imobilele să respecte standardele de eficienţă energe­tică, un aspect important îl re­pre­zintă compartimentarea spa­ţiului şi forma pe care o iau clădirile, spune Adrian Pop, arhitect şi consultant BREEAM, unul din standardele aplicate clădirilor „verzi“, la ADP green building.

România are mulţi paşi de făcut în direcţia eficienţei energetice, iar producţia de energie nu este singurul vehicul al schimbării, ci este completată de modul în care consumăm şi transportăm energia.

Accesarea fondurilor, schim­barea mentalităţii, valorifi­ca­rea resurselor de energie sunt cei mai importanţi vectori ai tranziţiei către transporturile sustenabile, într-o perioadă în care reducerea emisiilor este pe lista de planuri a tuturor instituţiilor şi companiilor.

Sectorul de stat contribuie cu 90% la consumul total de tâmplărie din România, în vreme ce privatul reprezintă doar 10%, estimează antreprenorul Adrian Gârmacea, proprietarul companiei Barrier din Bacău.