Eliminarea risipei alimentare nu mai este doar un lucru care ar fi bine să-şi găsească locul în strategiile businessurilor, ci devine o necesitate, mai ales în condiţiile în care disponibilitatea resurselor stă sub semnul imprevizibilului, din cauza conflictului dintre Ucraina şi Rusia, doi mari furnizori de resurse pentru industria alimentară.

Paula Amariei s-a întors în România după şapte ani petrecuţi în Australia, unde a intrat în contact cu principiile traiului sustenabil, şi a adus pe piaţa locală un concept prea puţin cunoscut în urmă cu câţiva ani – magazinul zero waste.

Green Environment Support, o companie care oferă consultanţă de mediu pentru agenţii economici, a ajuns la un portofoliu de 350 de firme pentru care preia obligaţiile de mediu.

Mădălina Şanta, o tânără din Sfântu Gheorghe, a revenit în oraşul natal după o perioadă de studii de gastronomie în străi­nă­tate şi a pus bazele Szikra, un restau­rant care funcţionează după principiile eliminării risipei alimentare.

Deschiderea din partea autorităţilor este primul pas că­tre dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru bi­ci­clete, este de părere Corneliu Belciug, director de programe la I’Velo, companie de bike-sharing.

Infrastructura pentru maşinile electrice înregistrează un nivel bun în Capitală, însă doar datorită companiilor private, care furnizează soluţii de încărcare, este de părere Adrian Săcuiu, managing partner la Volt.

Ţinta de reducere a emisiilor cu 55% faţă de nivelul din 1990 este una ambiţioasă şi implică nişte costuri foarte mari, punând o presiune foarte mare pe ţările membre ale Uniunii Europene, este de părere Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Green Group, Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor, Recicleta, Environ sunt doar câteva companii şi ONG-uri care au luat în propriile mâini problema colectării selective şi a reciclării deşeurilor, într-un context în care eforturile statului sunt de multe ori prea mici pentru cât de mare este nevoia.

Trecerea la economia verde este, în primul rând, o schimbare a obiceiurilor noastre de consum - lumea se mişcă consumând energie şi modul în care producem energie din resursele disponibile trebuie să devină curat, fără emisii de carbon.

Băuturile răcoritoare şi berea fac primii paşi către un mod organizat de reciclare, prin Sistemul Garanţie-Returnare, însă şi alte industrii au nevoie să pună la punct strategii similare, pentru ca volumul de deşeuri să devină mai mic, în drumul către o economie verde. Pentru aceasta este însă nevoie de un sistem de colectare cu fundamente solide.

Industria construcţiilor şi cea imobiliară trebuie să se adapteze şi să pună pe piaţă imobile cu un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător. Pe lângă materiale şi atenţie mai mare în procesul de construcţie, tehnologia joacă şi ea un rol important în această ecuaţie.

Când ne gândim la sustenabilitate, reciclare sau economie circulară, vorbim de o schimbare de paradigmă în modul în care întreaga industrie face sau va face business.

Proiectele imobiliare noi ar trebui să fie însoţite şi de investiţii în spaţii verzi, este de părere Gabriel Pleşa, primarul oraşului Alba Iulia, scopul fiind alinierea nu doar la cerinţele europene, ci şi la nevoile oamenilor.