Problema despăduririlor şi a defrişărilor ilegale în România va fi discutată în prima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a anunţat preşedintele Klaus Iohannis sâmbătă, în ziua în care mii de oameni au ieşit în stradă în mai multe oraşe, acuzând lipsa de reacţie a administraţiei faţă de ceea ce ei numesc abuzul companiilor care explotează masa lemnoasă.
Datele INS arată că în şapte ani, din 2007 până în 2013, o suprafaţă de 31.000 de hectare cu pădure, cât o dată şi o treime din întinderea Bucureştiului, a fost complet „rasă“. În fiecare an au fost tăiate „la ras“ între 4.500 şi 5.000 ha de pădure. Dar aceste date nu reflectă realitatea, pentru că ele sunt cifre „oficiale“ şi „raportate“, adevărata problemă fiind datele „neraportate“, ilegale.
Sectorul de prelucrare a lemnului se sprijină pe un fond forestier de 6 milioane de hectare. Legal, în România se exploatează anual 17 mil. metri cubi de lemn, o afacere de 13 mld. lei care se învârte în jurul Romsilva, regie naţională care are în gestiune 3,2 mil. ha ale statului.
În businessul cu pădurile României sunt implicate peste 11.300 de companii. Între cele mai puternice se numără trei firme austriece - Holzindustrie Schweighofer, Kronspan şi Egger.
Schweighofer, cu mai multe fabrici pe plan local, este cea mai mare companie care exploatează lemn în România: a avut în 2013, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, afaceri de 470 mil. euro şi un profit de 100 mil. euro. Peste 80% din producţia din România a companiei este exportată.
Din 2002 până în 2013, Schweighofer a investit în România 612 milioane de euro. Pentru perioada 2014-2015 sunt planificate investiţii de 166 milioane de euro.
Cifra netă de afaceri a Schweighofer a crescut de la 197 de milioane de euro în 2009 la 469 de milioane de euro în 2013 şi 500 mil. euro în 2014.
În ziua în care mii de oameni au protestat împotriva defrişărilor ilegale preşedintele Iohannis a anunţat că subiectul va fi pus pe masa CSAT.
Preşedintele a devenit parte a problemei în momentul în care a întors în Parlament o lege care ar fi restrâns drepturilor companilor care exploatează pădurile, justificându-şi gestul („obstrucţionarea concurenţei“) prin argumente identice cu ale companiei Holzindustrie Schweighofer. Cu câteva zile în urmă, un documentar realizat de Environmental Investigation Agency (EIA), o organizaţie de mediu din Washington, a publicat înregistrări din care ar reieşi că Holzindustrie Schweighofer România ar fi cumpărat lemn recoltat ilegal, ştiind că el este recoltat cu încălcarea legii.
Preşedintele Iohannis a negat că ar avea vreo legătură cu compania austriacă, dar negarea nu a înlăturat îndoielile. Preşedintele a anunţat sâmbătă că va discuta problema în CSAT, iar guvernul a plusat ieri făcând public un raport-sinteză din ianuarie referitor la situaţia defrişărilor şi în baza căruia a aratat că a sesizat DNA pentru nereguli identificate la valorificarea fondului forestier.
Documentul spune că autoritatea de resort a făcut verificări la direcţiile silvice din Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ şi Suceava şi a vizat perioada 16 martie 2009 - 31 decembrie 2012. Între observaţii: membrii Consiliului de Administraţie al Romsilva au adoptat, cu depăşirea competenţelor legale, un regulament privind vânzarea masei lemnoase recoltate anual din fondul forestier naţional, regulament care stabilea că documentaţia de preselecţie depusă de firme nu mai trebuia să conţină şi certificatul de bonitate financiară şi acte privind lipsa datoriilor bugetare. În acest fel, la licitaţie au putut participa firme care nu au făcut dovada existenţei fondurilor necesare în defavoarea altor societăţi.
