• Leu / EUR4.7607
  • Leu / GBP5.5509
  • Leu / USD4.1939
Eveniment

Alegeri prezidenţiale 2014: „Bătălia pentru Cotroceni se va da în străinătate şi în judeţele în care Ponta şi Iohannis sunt umăr la umăr“

Alegeri prezidenţiale 2014: „Bătălia pentru Cotroceni se va da în străinătate şi în judeţele în care Ponta şi Iohannis sunt umăr la umăr“

Mediafax Foto

Autor: Adelina Mihai

11 nov 2014 840

Puterea de intervenţie a propagandei elec­torale în turul doi al alegerilor prezi­den­ţiale are de-a face cu doi factori: diaspora şi nivelul de dezvoltare al unor zone din ţară, factori care ar putea înclina balanţa rezultatelor din 16 noiembrie, spune profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie, care a realizat o analiză a modului în care s-a votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

„În nord-vestul ţării şi în judeţele cu un grad mediu de dezvoltare din vechiul regat ponderile votanţilor din primul tur al alege­rilor sunt foarte apropiate, iar acolo ne putem aş­tep­ta la schimbări. Nu se ştie în ce parte se va în­clina balanţa, de aceea aceasta este o zonă un­de există spaţiu de intervenţie din partea can­­didaţilor, care pot influenţa, prin dez­ba­te­rile sau discursurile lor, rezultatele“, a spus Sandu.

În opinia sa, în zonele unde există dife­ren­ţe foarte mari în ceea ce priveşte ponderile obţinute de candidaţi la primul tur nu se vor mai produce schimbări în turul al doilea. Această situaţie este întâlnită cu precădere în zonele sărace ale vechiului regat (care au votat masiv pentru Victor Ponta) precum şi în zonele dezvoltate din Ardeal (unde cele mai multe voturi s-au dus către Klaus Iohannis).

„Schimbările vor fi strâns legate şi de harta mişcărilor sociale, care sunt în mare parte şi miş­cări de solidaritate pentru diaspora. Faptul că aceste mişcări au loc în oraşele mari precum Cluj, Timiş sau Bucureşti, adică în zonele foarte dezvoltate, este un alt indicator care poa­te in­flu­enţa rezultatul alegerilor. Ţara e pu­ter­nic co­nec­tată la diaspora, iar orice eve­ni­ment de tipul de­misiilor, presiune creată pen­tru creşterea nu­mă­rului de urne de vot sau defi­cienţe în orga­ni­zarea votului este foarte im­portant. Avem de-a face cu o Românie foarte eterogenă.“

Un eveniment de tipul celor menţionate de profesorul Dumitru Sandu a avut loc chiar ieri, când ministrul de externe Titus Corlăţean şi-a dat demisia ca urmare a scandalului pro­vo­cat de un număr insuficient de secţii de votare pentru românii din străinătate. Corlăţean a explicat că „nu există baze legale pentru înfiin­ţa­rea de noi secţii de votare în străinătate la turul doi“, astfel că solicitarea Biroului Electo-ral Central de a înfiinţa secţii noi de votare în străi­nătate ar fi prespus o încălcare a legii pe care nu a dorit să şi-o asume.

 

De ce diaspora e mai activă în 2014 faţă de 2009?

Voturile românilor din străinătate au devenit importante prin prisma faptului că, în rezultatele finale ale alegerilor din 2009, preşedintele Traian Băsescu a câştigat alegerile la o diferenţă de 70.000 de voturi faţă de Mircea Geoană, iar diferenţa a fost dată de rezultatele din diaspora: dacă Mircea Geoană obţinuse circa 31.000 de voturi din diaspora, Traian Băsescu a primit aproape 116.000 de voturi de la românii din străinătate în turul doi al alegerilor din 2009.

Chiar dacă în primul tur al alegerilor din 2014 voturile din străinătate nu au cântărit foar­te mult în rezultatele finale (au votat 167.000 de români din diaspora dintr-un total de peste 2,3 milioane de români aflaţi în străi­nătate, în timp ce în ţară au votat 10 milioane de locuitori), se remarcă o creştere a intere­su­lui românilor din străinătate în ceea ce priveşte ale­gerile prezidenţiale faţă de anii anteriori Ast­fel, în 2 noiembrie 2014 au votat peste 160.000 de români din străinătate, în creştere cu circa 60% faţă de perioada similară din 2009.

Interesul sporit al diasporei petru alegeri are legătură şi cu o creştere a „vârstei de mi­graţie“ a românilor care au plecat la muncă în alte state, mai spune profesorul Sandu.

„Pe măsură ce trece timpul, oamenii care au plecat în străinănate trec de la simplul statut de migranţi şi încep să se organizeze cu ade­vărat ca diaspora. Sincronicitatea cu mişcările de stradă din străinătate are de-a face cu con­so­lidarea diasporei şi cu faptul că diaspora vrea să atragă atenţia societăţii-mame că trebuie bă­gată în seamă. În plus, vorbim de o schimbare şi la nivelul compoziţiei diasporei, pentru că avem mulţi studenţi care sunt la Londra şi la Paris, din nou o populaţie care nu trebuie neglijată.“

El a mai spus că o altă explicaţie pentru această situaţie este că reţelele de socializare sunt mult mai închegate, iar manifestările se organizează mult mai rapid.

 

Bucureşti şi Mureş, zonele „gri“ în care se mai pot produce schimbări

Profesorul Dumitru Sandu spune că există două zone în ţară în care eterogenitatea votu­ri­lor este foarte mare: Bucureşti şi Mureş. Dacă în Bucureşti Ponta a obţinut 31,7% din vo­turi în turul I al alegerilor şi Klaus Iohannis a primit 27,8% din voturi, în Mureş situaţia a fost inversă: Iohannis a obţinut 32% din voturi, iar Ponta 26,5%.

„În opinia mea, acolo unde diferenţele din­tre procentele obţinute de cei doi candidaţi sunt mai mici de zece puncte există şanse de schim­bare. De regulă, oraşele mari sunt carac­te­rizate de o eterogentitate mare, care se res­pec­tă şi în Bucureşti, având în vedere că dife­ren­ţa dintre Ponta şi Iohannis e mică, urmată de voturi în cuantum de peste 10% obţinute de Tăriceanu şi Macovei. Iar pentru că diferenţa e foarte mică se poate modifica“.

 

Demisia lui Corlăţean, la indigo cu cea a lui Ioan Rus

Demisia de ieri a şefului diplomaţiei Titus Corlăţean aminteşte de cea a fostului ministru de interne din timpul referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Atunci miniştrii Ioan Rus şi Paul Dobre de la Interne şi Administraţie au demisionat invocând “presiuni politice” – era vorba despre listele electorale care “curăţate” ar fi făcut mai uşoară demisia preşedintelui, cei doi miniştri susţinând că nu există “bază legală” pentru curăţarea lor. Însă demisia celor doi nu a rezolvat problema listelor, cum demisia de ieri a ministrului de externe nu rezolvă problema secţiilor de votare din străinătate – prea puţine, în opinia rezidenţilor români în principalele ţări europene.

Premierul a acceptat demisia lui Corlăţean, dar secţii suplimentare nu vor fi organizate. Teodor Meleşcanu, care pe 2 noiembrie candida ca independent la alegerile prezidenţiale (unde a obţinut 2,4% din voturi), a fost numit în funcţia de ministru al afacerilor externe şi a depus aseară jurământul. Meleşcanu a mai fost ministru de externe în guvernul condus de Nicoale Văcăroiu (1992- 1996) şi ministru al apărării în guvernul Tăriceanu (2007 – 2008), iar în perioada 2012- 2014 a fost şef al Serviciului de Informaţii Externe.

Gestul lui Corlăţean a venit în contextul în care oficialii Biroului Electoral Central i-au solicitat să organizeze noi secţii de votare în străinătate (având în vedere că în turul I al alegerilor o parte dintre românii din străinătate nu au putut să voteze din cauza unui număr insuficient de secţii de votare sau de cabine), lucru pentru care, potrivit lui Corlăţean şi guvernului, nu există bază legală. Dar “baza legală” o face chiar guvernul, aşa că răspunsul ridică semen de întrebare din partea taberei care câştigă mai multe voturi în străinătate (cea a lui Klaus Iohannis).

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7607
Diferență: 0,0904
Ieri: 4.7564
Azi: 4.1939
Diferență: 0,1385
Ieri: 4.1881
Azi: 5.5509
Diferență: -0,2713
Ieri: 5.5660
Azi: 4.1976
Diferență: 0,2053
Ieri: 4.1890