In consecinta, investitiile care necesita un nivel foarte mare de salariati se vor muta pe pietele vecine, in Bulgaria sau Moldova, in timp ce in Romania se va pune accent mai mult pe servicii, imobiliare sau agricultura. Pana in prezent, austriecii au facut o infuzie de capital de 12,2 miliarde de euro in economia romaneasca, acaparand industrii-cheie, precum petrolul, bancile sau lemnul.
"In ultima vreme am asistat la o crestere puternica a pretului activelor imobiliare, dar si a costurilor salariale, dar care, in comparatie cu alte cazuri, sunt sustinute de cresterea puternica a PIB-ului. Birocratia si lipsa fortei de munca bine calificata se numara printre principalele provocari pentru investitori", a spus Martin Eichtinger, ambasadorul Austriei in Romania, in cadrul conferintei Country Business Brunch Austria, organizata de ZF in colaborare cu casa de avocatura Schoenherr si Asociatii si compania de servicii si consultanta in IT S&T Romania.
Ambasadorul spune ca segmentul de dezvoltare care va inregistra o crestere accentuata in urmatorii ani va fi infrastructura.
"Nu am vazut niciodata piata din Romania ca fiind una low-cost, ci mai degraba ca a oportunitate formata din 22 de milioane de locuitori. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana aceasta oportunitate devine si mai interesanta mai ales datorita fluxurilor de 31 de miliarde de euro care urmeaza sa intre in tara", spune Eichtinger.
Suma investita de austrieci in Romania este comparabila cu investitiile austriece din alte tari din regiune, ca Slovacia sau Cehia.
"Chiar daca investitiile sunt similare cu cele din Cehia si Slovacia, remarcabil este faptul ca austriecii s-au implicat in investitii foarte mari, cum ar fi cazul privatizarii Petrom sau BCR, si nu in sprijinirea segmentului mic si mijlociu, care de fapt reprezinta coloana economiei austriece", spune Sebastian Gutiu, partener in cadrul casei de avocatura Schoenherr si Asociatii.
Potrivit acestuia, investitorii austrieci se confrunta cu costuri ridicate cu forta de munca in Romania in comparatie cu Bulgaria, cu incertitudini legale, dar si cu infrastructura foarte slaba.
"De exemplu, Bulgaria are 333 de kilometri de autostrada, in timp ce Romania abia a ajuns la 228 de kilometri. Acest factor se traduce in costuri mult mai ridicate cu transportul", a mai precizat reprezentantul Schoenherr.
"Incepem sa avem probleme cu forta de munca mai ales in zonele de granita unde rata somajului este foarte mica", spune si Monica Barbuletiu, vicepresedinte in cadrul Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).
In ceea ce priveste sistemul de taxare al veniturilor obtinute de firme, in Bulgaria, Serbia si Macedonia se practica un nivel de 10%, Muntenegru are 9%, in timp ce de la 1 ianuarie in Moldova se va practica un nivel de taxare de 0% pentru castigurile companiilor.
"Vom vedea investitii austriece in imobiliare, agricultura si servicii, in timp ce investitiile care necesita un numar mare de angajati se vor duce in Bulgaria sau, eventual, Moldova", a mai precizat Gutiu.
Una dintre cele mai mari investitii ale austriecilor pe piata locala ramane achizitia Petrom, cea mai mare si valoroasa companie romaneasca care a intrat in portofoliul grupului OMV. Austriecii au intrat in actionariatul Petrom in 2004 si de atunci au investit miliarde de euro in companie reusind s-o aduca de la pierderi de 240 de milioane de euro in 2004 la profituri de 266 de milioane de euro doar in primele sase luni ale lui 2007.
"In urmatorii 4-5 ani, investitiile OMV in Petrom vor depasi 3 miliarde de euro, investitii care la randul lor vor avea rolul de a sustine economia romaneasca", spune Werner Schinhan, directorul general executiv adjunct, arhitectul schimbarii Petrom. Dupa ce Petrom a trecut la statutul de multinationala, avand activitati in Serbia, Bulgaria, Rusia si Kazahstan, Schinhan vede o oportunitate de dezvoltare si in viitoarea listare a Transgaz.
"Nu am luat inca o decizie in acest sens, dar normal ca ne gandim si la o astfel de oportunitate. Transgaz este un jucator foarte important cu care Petrom este in legatura directa", a spus Schinhan.
In legatura cu subiectul preluarii grupului ungar MOL de catre OMV, Schinhan spune ca nu vom vedea efecte majore pe piata locala.
"In Romania, pe piata petroliera, concurenta este acerba. Exista MOL, ce-i drept doar pe partea de retail, dar Rompetrol, LukOil si Rafo, alaturi de Petrom, sunt principalii concurenti pentru ca au si partea de rafinare. In ceea ce priveste productia, doar Petrom are un astfel de portofoliu in Romania. In conditiile acestea, concurenta este bine reprezentata si nu sunt prea sigur daca mai poate fi intensificata", a afirmat Schinhan.
In ceea ce priveste contextul international si evolutia barilului de titei care vineri a atins maximul istoric de 90,07 dolari pe baril, Schinhan spune ca am putea vedea in urmatoarea perioada si cresteri de 15 - 20 de dolari pe baril, avand in vedere contextul tensionat din Iran si Irak.
Pe piata de IT, unul dintre cele mai mari grupuri din Europa Centrala si de Est S&T recunoaste Romania ca fiind primul contributor la profiul operational de 16 mil. euro estimat pentru 2007 si al doilea in ceea ce priveste ponderea in cifra de afaceri, estimata la 530 mil. euro pana la sfarsitul anului. "Piata IT locala consemneaza in ansamblu un ritm de crestere de aproximativ 10-13%, mult mai mare fata ritmul de crettere din Austria care este de 4% sau cel din Slovacia, unde este sub 10%. In special, pe partea de solutii, ritmul de crestere este de aproximativ 35-38% anual", spune Bogdan Cocora, director general in cadrul S&T Romania.
Pe segmentul asigurarilor, companiile autriece au ajuns sa controleze aproximativ 14% din piata locala de profil. "Cinci companii din primele 10 firme de asigurari din Romania sunt din Austria, iar dintre acestea doua se afla in top cinci", spune Bogdan Andriescu, EOS Risq Romania. Potrivit acestuia, unul dintre domeniile in care austriecii vor face investitii masive in urmatorii ani va fi cel hotelier. In legatura cu legea investitiilor, reprezentanta ARIS este de parere ca documentul ar putea fi realizat pana la sfarsitul acestui an.
Legea va stabili cadrul general pentru acordarea de ajutoare de stat. Zonele prioritare vizate sunt: dezvoltarea regionala, protectia si reabilitarea mediului, dezvoltarea resurselor umane si promovarea incluziunii sociale. Guvernul a adoptat recent un memorandum propus de Ministerul Economiei si Finantelor privind patru scheme de ajutor de stat. Beneficiare vor fi circa 5.500 de companii, care vor putea primi in perioada 2007-2011 ajutoare de stat insumand pana la 3 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
