Eveniment

Autorităţile declară că vor să sprijine IMM-urile, dar oamenii de afaceri spun că multinaţionalele au primit ajutoare de stat de 30 de ori mai mari

Romulus Andrei (Volksbank, stg.), Alin Mitrică (Ministerul Fondurilor Europene), Florin Jianu (ministrul delegat pentru IMM-uri şi turism), Cristian Dimitriu (Mediafax Group), Bogdan NeacŞu (Volksbank) şi Florin DÂnescu (Asociaţia Română a Băncilor) au participat ieri la conferinţa Mediafax Talks about SMEs, ediţia a IX-a

Romulus Andrei (Volksbank, stg.), Alin Mitrică (Ministerul Fondurilor Europene), Florin Jianu (ministrul delegat pentru IMM-uri şi turism), Cristian Dimitriu (Mediafax Group), Bogdan NeacŞu (Volksbank) şi Florin DÂnescu (Asociaţia Română a Băncilor) au participat ieri la conferinţa Mediafax Talks about SMEs, ediţia a IX-a

Autor: Cristina Cuncea, Raluca Ghinea

21.11.2014, 00:07 391
Florin Jianu, ministrul pentru IMM-uri, a spus ieri că a cerut Ministerului Finanţelor un buget triplu pentru sprijinirea afa­cerilor mici şi mijlocii anul viitor, însă oamenii de afaceri susţin că multinaţionalele au primit bugete de 30 de ori mai mari prin ajutoarele de stat – aceasta a fost una dintre concluziile conferinţei Mediafax Talks about SMEs, organizată ieri în Bucureşti.

„Vrem ca imediat după aprobarea bugetului pentru 2015 să dăm drumul tuturor programelor pe care le derulăm în vederea susţinerii firmelor mici şi mijlocii. Avem fondurile necesare acestor programe, am propus Ministerului Finanţelor un buget semnificativ crescut, de la 60 milioane de lei la 170 milioane de lei, şi ne-am asigurat că avem şi bugetul pentru ajutorul de minimis, pentru încă 550 de întreprinzători“, a spus ieri Florin Jianu, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism. El a arătat că anul viitor, pe lângă cele şapte programe pe care Departamentul pentru IMM-uri le-a derulat în acest an (SRL-d, START, femeia antreprenor, EMPETREC, susţinerea meşteşugurilor şi a incubatoarelor aca­demice), mai sunt propuse alte şapte noi programe, care sunt în conformitate cu legea pentru IMM-uri şi strategia în domeniu asumată recent de guvern şi de mediul de afaceri.

Pe de altă parte, oamenii de afaceri spun că principala problemă a IMM-urilor din România nu este reprezentată de bani, ci de organizarea economiei, fiind în special nevoie ca firmele mici şi mijlocii să-şi găsească locul în sistemul economic.

„Banii sunt importanţi, dar nu sunt principala problemă a IMM-urilor româneşti. Problema este ce produc acestea, ce valoare adăugată aducem prin ce producem? Aici este marea problema a IMM-urilor. (...) România nu poate creşte durabil decât cu capitalul românesc majoritar, bineînţeles şi cu ajutorul investiţiilor străine. Nicio ţară nu poate creşte doar cu investiţii străine. Analiştii de frunte ne explică toată ziua că fără investiţii străine directe murim. Mi se pare hilar un asemenea punct de vedere, pentru că acestea sunt de 1,5 miliarde de euro anual, în timp ce amărâţii noştri de români aduc chiar şi în perioada de criză 2,8 miliarde de euro - 3 miliarde de euro anual în România. Facem orice concesii să aducem 1,5 miliarde de euro şi nu avem soluţii pentru banii românilor din afară“, a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El s-a referit la o serie de analize realizate de Ziarul Financiar potrivit cărora 200.000 de firme din România au zero cifră de afaceri.

„Am acordat 600 milioane de euro ajutoare de stat în ultimii ani, din care 90% la multinaţionale. Nu am nimic că sunt multinaţionale, dar am dat ajutoare de stat la nişte investiţii care au creat 3.600 - 6.000 de locuri de muncă şi în acelaşi timp am dat doar 20 milioane de euro pentru întreprinzătorii debutanţi, care au creat 15.000 de firme şi 30.000 de locuri de muncă. Întrebăm: care este politica publică? Nu putem modifica politica publică, dar guvernul poate stabili anumite grile când acordă ajutoare de stat în funcţie de câte IMM-uri atrag ca subfurnizori aceste investiţii, să ieşim din politica de buncăr“, a adăugat Pârvan. În opinia sa, astfel banii din ajutorul de stat vor putea fi utilizaţi şi pentru IMM-urile care produc diverse produse, subansambluri şi astfel să fie integrate în sistemul economic.

La rândul lor, bancherii îi sfătuiesc pe antreprenori să găsească noi pieţe de desfacere pentru business, întrucât piaţa locală pare suprasaturată pe anumite nişe, şi să fie dispuşi să-şi asume riscurile, la fel şi băncile, care trebuie să dea prioritate capitalului autohton.

„Pentru o dezvoltare durabilă trebuie să dăm prioritate capitalului autohton, iar lichiditatea suficientă din sistemul bancar nu face decât să ajute întreprinzătorii români. Tre­buie să găsim acele proiecte bancabile şi să ne asumăm riscurile, bănci şi antre­pre­nori, să investim în resurse specializate. Toto­dată, este necesară găsirea unei noi pieţe de desfacere, piaţa locală pare supra­sa­turată pe anumite nişe, e bine să depăşiţi ori­zonturile Ro­mâniei şi ale UE şi să căutaţi alte pieţe de desfacere“, a spus Bogdan Neacşu, vicepreşedinte al Volksbank.

El a arătat că în sistemul bancar există în pre­zent suficientă lichiditate, de care economia reală trebuie să profite, întrucât are ca efect reducerea costurilor pentru cre­dite, „un lucru foarte binevenit“. Neacşu spune că în acest an diferite segmente ale eco­nomiei au început să-şi revină sau au o perfor­manţă foarte bună, precum sectorul agri­culturii, IT-ul sau transporturile şi logistica.