Eveniment

Bătaia pe cele 1.000 mld. euro, bugetul UE între 2021 şi 2027, mai are nevoie de câteva runde şi nu se va încheia cu pupături şi strângeri de mâini

Bătaia pe cele 1.000 mld. euro, bugetul UE între 2021 şi 2027, mai are nevoie de câteva runde şi nu se va încheia cu pupături şi strângeri de mâini

Klaus Iohannis, preşedintele României: Am arătat că este nevoie de un buget suficient de mare în ansamblu pentru a putea finanţa şi celelalte proiecte ale Uniunii, proiecte de modernizare, cercetare şi aşa mai departe. Majoritatea dintre noi ne dorim un buget cel puţin atât cât este propus sau mai mare.

Autor: Iulian Anghel

24.02.2020, 19:10 409

♦ Preşedintele Klaus Iohannis s-a întors de la Bruxelles, la sfârşitul săptămânii trecute, negru ca un cer pregătit de furtună: Nu s-a făcut niciun progres! ♦ Preşedintele se referea la discuţiile privind bugetul multianual al UE (2021 - 2027), în jur de 1.000 mld. euro în total, bulversat cu totul de leave-ul britanicilor, care au plecat din blocul comunitar luând cu ei şi cele 80 - 90 mld. euro cu care contribuiau net într-un exerciţiu financiar multianual.

Nu era niciun secret că nu se va ajunge la un acord pe buget pentru exer­ciţiul financiar 2021-2027. O spusese Angela Merkel, cancelarul german, înaintea summitului Consiliului European de joi care s-a încheiat vineri la ora 6 dimineaţa, fără niciun rezultat: „Nu ştiu dacă reuniunea va fi un succes, deoa­rece simţim că preocupările noastre nu au fost luate în considerare suficient în multe domenii. Ne aşteaptă negocieri foarte dure şi foarte dificile“.

Plecarea Marii Britanii a lăsat un gol de aproximativ 12-13 mld. euro anual în bugetul UE. Adică între 80 şi 90 de miliarde de euro pe întreg exerciţiul financiar. Bani care trebuie supliniţi prin majorarea contribuţiilor membrilor. Sau, dacă contribuţia rămâ­ne la fel, trebuie tăiate din cheltuieli. De unde? Ţările din est, beneficiare, se simt vizate. Agenda UE se schimbă. Contributorii neţi – Austria, Olanda, Suedia, Danemarca şi Germania – vor un buget cât mai aproape de 1% din Venitul Naţional Brut (VNB). Beneficiarii, ţările din est şi sud, vor majorarea contribuţiilor, astfel încât măcar să nu piardă bani faţă de exerciţiul financiar curent. România ar vrea să primească măcar „anvelopa“ (totalul fondurilor), astfel încât, indiferent ce se va decide în privinţa alocărilor pe sectoare, să aibă măcar vrabia în mână. Dar nu s-a stabilit nimic la finalul săptămânii trecute. În plus, Green Deal-ul Comisiei, care urmăreşte să transforme UE într-o zonă neutră climatic, va cere ca 25% din bugetul UE să meargă spre proiecte ecologice. În vremea în care România nu are autostrăzi sau canalizări. Un fel de „chel cu tichie de mărgăritar“. România trebuie, în zece ani,  să găsească 40 mld. euo pentru a respecta planul verde, dar i se dau ca sprijin sigur doar 750 mil. euro. „Am arătat că este nevoie de un buget suficient de mare în ansamblu pentru a putea finanţa şi celelalte proiecte ale Uniunii, proiecte de modernizare, cercetare şi aşa mai departe. Părerile au fost destul de împărţite, trebuie să spun lucrurilor pe nume. Majoritatea dintre noi ne dorim un buget cel puţin atât cât este propus sau mai mare. Au urmat discuţii informale, bilaterale, reprezentanţii statelor cu conducerea Consiliului şi comisiei. Aceste discuţii au durat până la ora 6:00 dimineaţa, când am intrat eu cu echipa mea la negocieri, însă, rezultatul este, cel puţin până în momentul acesta, dezamăgitor. Nu pot să spun că s-au făcut progrese, poziţiile nu s-au apropiat şi astăzi peste câteva minute intrăm iarăşi într-o şedinţă în plen“, a afirmat preşedintele, la Bruxelles, la finalul reuniunii.

La plecarea la summitul Consililui, preşedintele român părea mai sigur pe el, deşi cota la 50/50 şansele de reuşită: Ambiţia mea este ca România să primească bani suficienţi pentru coeziune, pentru agricultură şi să aibă un buget mai mare decât cel anterior.

„Este o negociere pe un buget unde fiecare încearcă să-şi maximizeze şansele. Ambiţia mea este să primim bani suficienţi pentru coeziune, să primim bani suficienţi pentru agricul­tură şi să avem un buget per total mai mare decât cel din perioada bugetară anterioară.“

Negocierile pe tema bugetului multianual european vor fi „foarte dure şi dificile“, declara şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, înaintea reuniunii Consiliului European: „Nu ştiu dacă reuniunea va fi un succes, deoarece simţim că preocupările noastre nu au fost luate în considerare suficient în multe domenii. Ne aşteaptă negocieri foarte dure şi foarte dificile“.

Cancelarul Germaniei criticase propunerea formulată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, argumentând că sugestia unui compromis prin care s-ar aloca 1,074% din PIB-ul UE "tinde să fie prea mult pentru noi". Potrivit acestui plan, România ar urma să primească fonduri structurale de 27,2 mld. euro, faţă de 25,2 mld. euro in exerciţiul financiar curent.

UE are nevoie deun buget mai mare. Dacă UE are responsabilităţi, are nevoie şi de resurse, spune eurodeputatul român Siegfried Mureşan, raportor pentru PE pe dosarul “Green Deal“.

AFACERI DE LA ZERO