În ultimele zile de săptămâna trecută moneda naţională a revenit pe panta descendentă după scurtul episod de apreciere de după referendum, când tensiunile de pe piaţa valutară s-au calmat şi leul a reuşit să recupereze în mod spectaculos în numai câteva ore terenul pierdut timp de zece zile.
Cursul a urcat imediat după anunţul Curţii Constituţionale privind amânarea până în 12 septembrie a deciziei privind referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, urmând să verifice listele electorale. Vineri, termenul pentru dezbaterea procedurii desfăşurării referendumului a fost decalat pentru 31 august.
Pe piaţa interbancară cursul a atins vineri un record istoric de 4,6510 lei/euro, în timp ce valutele din regiune înregistrau câştiguri de aproximativ 1%.
Analiştii străini au comentarii destul de rezervate legate de evoluţia cotaţiilor, prognozele pentru perioada următoare indicând că evoluţia cursului de schimb este determinată în special de tensiunile politice, şi nu de fundamentele economice. Prognozele analiştilor străini indică un curs de 4,5 lei/euro în septembrie şi 4,4 lei/euro pentru sfârşitul anului.
"Pe frontul politic, incertitudinea politică din România a rămas ridicată. Referendumul de suspendare a preşedintelui pare să fi eşuat din cauza faptului că participarea a fost sub pragul minim de 50%. Cu toate acestea Curtea Constituţională a amânat decizia, lăsându-l în funcţie pe preşedintele interimar Antonescu, iar disputele politice dintre premierul Ponta şi Băsescu par să persiste. Cu toate acestea, autorităţile au reiterat angajamentul lor de a urma măsurile convenite cu UE şi FMI", se arată în ultimul raport privind pieţele emergente al Barclays, una dintre cele mai mari bănci după active. Barclays anticipează un curs de 4,52 lei/euro pentru septembrie, iar prognoza pe şase luni şi un an este de 4,4 lei/euro.
Şi banca franceză Société Générale vede un curs de 4,55 lei/euro pentru septembrie şi 4,44 lei/euro pentru decembrie 2012.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că au existat ieşiri de capital în luna iulie care au afectat cursul însă banca centrală are "un anumit spaţiu de manevră" pentru a-l susţine, spaţiu care "trebuie administrat cu înţelepciune şi flexibilitate". Oficialul BNR a explicat că aceste ieşiri au fost cauzate de suprapunerea unor evenimente globale, cu precădere din Europa, cu tensiunile politice interne.
Rezervele valutare de la BNR reprezintă principalul scut de protecţie pentru leu în faţa agravării tensiunilor externe şi interne. În iulie, rezervele valutare ale BNR au scăzut cu 819 mil. euro, la 32,1 mld. euro, plăţile scadente în contul datoriei publice denominate în valută fiind de 127,9 mil euro. În general, este de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat, având în vedere incertitudinile pieţelor financiare.
Începe rambursarea împrumutului de la FMI
Dar tot din rezervele valutare trebuie rambursat şi cea mai mare parte a împrumutului de la FMI. Banca Naţională rambursează astăzi prima rată la FMI în sumă de 546 mil. drepturi speciale de tragere (DST), reprezentând aproximativ 670 mil. euro. Până la sfârşitul acestui an, România va trebui să dea înapoi la FMI 1,4 mld. DST (aproape 1,8 mld. euro). În total, România trebuie să ramburseze la FMI 11 miliarde de drepturi speciale de tragere (DST - "moneda" FMI) trase de la Fond, reprezentând 13,5 mld. euro la cotaţia actuală a DST.
Până acum România a plătit doar dobânzi aferente împrumutului record de aproape 20 mld. euro semnat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială în urmă cu trei ani - cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării.
Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului având în vedere nivelul consistent al rezervelor valutare.
În acest an, Ministerul Finanţelor trebuie să ramburseze 121 mil. euro FMI, însă în 2013 şi 2014 sumele care trebuie plătite se apropie de 1 mld. euro. Banii împrumutaţi de la Comisia Europeană, respectiv cele 5 mld. euro, trebuie restituiţi de Finanţe începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
